La lucrările conferinţei „Instrumente de mediu în dezvoltarea afacerii”, organizată la sfîrşitul săptămînii trecute, la Constanţa, reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România (ACR), filiala Constanţa, au susţinut necesitatea aprobării proiectelor care vizează dezvoltarea infrastructurii. Preşedintele filialei constănţene a acestei asociaţii, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju, a subliniat faptul că, aşa cum în normele Uniunii Europene, se pune accent pe problemele de mediu şi protecţia acestuia, aşa ar trebui să se întîmple şi în România. Gîju a adăugat că, pînă în prezent, orice acţiune întreprinsă în acest sens s-a adresat numai mediului urban. „Pentru judeţul Constanţa, este necesar a se revizui situaţia văilor de ape. Proiectele întocmite de administraţiile locale pentru refacerea drumurilor, văilor şi podeţelor care nu au primit finanţare pe Ordonanţa 7 trebuie preluate de Ministerul Mediului şi Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea realizării lor. Dacă nu se va face ceva pentru reabilitarea infrastructurii de la sate, 80% din suprafaţa ţării va avea de suferit”, a adăugat Mariana Gîju. Ea „a pus degetul pe rană”, dînd ca exemplu inundaţia produsă în urmă cu trei zile, de viitura formată prin acumularea de ape de pe versanţii văilor de pe raza localităţilor Băneasa, Dobromir şi Ion Corvin: „Acestea sînt în mare pericol la fiecare ploaie şi nu sînt singurele localităţi aflate în această situaţie”. Gîju a continuat seria problemelor de mediu din comune cu situaţia gropilor de gunoi: „Toate comunele trebuie să astupe gropile de gunoi şi să înfiinţeze altele, ecologice. Nu ne-aţi aprobat proiectele la care ne-am declarat cofinanţatori, însă instituţiile din subordinea dvs vin şi ne dau amenzi. Practic, ne dăm peste mînă unul altuia, în loc să colaborăm şi să facem ceea ce trebuie”. Ea a adus în discuţie şi problema întocmirii hărţilor judeţene ale rîurilor şi pîrîurilor şi stabilirea exactă a administratorului fiecărui luciu de apă. „Un lucru este cert: s-au aprobat prea puţine proiecte de mediu în judeţul Constanţa”, a mai spus liderul ACR Constanţa. Prezentă la dezbateri, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Lucia Ana Varga, a fost de acord cu toate problemele ridicate de liderul comunelor din judeţul Constanţa şi a recunoscut că, în prezent, doar 10% dintre localităţi sînt alimentate cu apă: „Trebuie rezolvată problema alimentării cu apă şi a drumurilor şi ulterior, toate celelalte, pentru că fără primele nu se poate dezvolta nimic”. La rîndul său, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Mihai Toti, a subliniat şi el că nu se poate dezvolta nimic fără să existe, în prealabil, infrastructură şi utilităţi în fiecare localitate. „Toate finanţările sînt alocate după aprobarea proiectelor la Bruxelles, însă şi la ei, ca şi la noi, există birocraţie”, a spus Toti. „Pe noi nu ne interesează cine este primar sau unde, ci să îndeplinească condiţiile pentru obţinerea unei finanţări. Toate proiectele eligibile care au fost transmise la Bruxelles vor primi fondurile cel mai probabil la sfîrşitul lunii iunie”, a adăugat el. Din perspectiva fondurilor structurale, ministrul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ovidiu Ioan Silaghi, a precizat că ţara noastră va trebui să facă tot posibilul să „absoarbă” aceste fonduri cît mai repede pentru că, din 2013, politica UE se va schimba. „Acum, mai mult de 60% din PIB-ul UE se alocă agriculturii, situaţie ce ne avantajează, însă, peste cinci ani, acest lucru se va schimba”, a spus Silaghi.