Primarii de orașe din România s-au săturat să fie bătaia de joc a autorităților locale și cer mai-marilor de la București reforme care să-i scoată din mocirla în care se scaldă. Edilii de orașe spun că trebuie reformă, dar care nu trebuie făcută pe banii, timpul sau nervii cetăţenilor din oraşele mici. Concret, Asociaţia Oraşelor din România susţine cu tărie implementarea urgentă a unui „program naţional pentru realizarea unor centre de dezvoltare zonală”, care să vină în completarea programelor care susţin Intercomunalitatea, Zonele Metropolitane, Polii de Creştere şi Polii de Dezvoltare.

Despre dezvoltarea localităților din România s-au făcut planuri peste planuri. Fiecare partid care a venit la guvernare a promis marea cu sarea, că în țară vor curge numai lapte și miere. Din păcate pentru cetățenii simpli, promisiunile politicienilor, în special ale celor care s-au perindat pe la Palatul Victoria sau pe la Palatul Parlamentului, au rămas doar la stadiul de promisiuni. Singurii care au prosperat au fost „băieții deștepți“, care și-au burdușit buzunarele și conturile de bani. Sătui să fie bătaia de joc a „șmecherilor de la București“, primarii de orașe din România pun piciorul în prag și cer Guvernului și Parlamentului măsuri concrete pentru dezvoltarea localităților, nu doar vorbe în vânt. Concret, conducerea Asociației Orașelor din România (AOR) consideră că, pentru a ajunge la o prosperitate acceptabilă pentru toţi cetăţenii ţării şi pentru realizarea unui climat social stabil la nivelul întregii ţări, sunt necesare reducerea disparităţilor şi armonizarea economică şi socială a tuturor localităţilor şi a tuturor judeţelor României. „Ne trebuie reformă, dar nu pe banii, timpul sau nervii cetăţenilor din oraşele mici. De mai bine de 10 ani, AOR, în calitate de reprezentant legitim al intereselor celor 217 oraşe mici şi mijlocii din România, susţine necesitatea realizării unei puternice infrastructuri instituţionale la nivelul acestora. Localităţile mic urbane cu statut de oraş sau de municipiu care nu sunt reşedinţe de judeţ deservesc populaţia din zona proprie, cât şi pe cea aflată în vecinătatea sa, pe distanţe care depăşesc de multe ori 100 km, în total aproape trei sferturi din populaţia ţării. De-a lungul timpului, prin așa-zise procese de reformă, în cele mai multe oraşe au fost desfiinţate spitalele, oficiile prefecturale, instituţii precum Judecătoria sau Parchetul şi unităţi de învăţământ preşcolar, primar sau gimnazial. Mai lipsesc din panoplia desfiinţărilor Trezoreriile şi Administratiile Fiscale şi în loc să vorbim de urbanizare trecem la “ruralizare”“, a declarat preşedintele executiv al AOR, Ionel Chiriţă, fost primar al orașului Hârșova.

CETĂȚENII, DOAR BUNI DE PLATĂ

Potrivit unui comunicat de presă, Asociaţia Oraşelor din România susţine cu tărie implementarea urgentă a unui „program naţional pentru realizarea unor centre de dezvoltare zonală”, care să vină în completarea programelor care susţin Intercomunalitatea, Zonele Metropolitane, Polii de Creştere şi Polii de Dezvoltare. „Există o necesitate certă a autorităţilor locale de a oferi servicii de calitate cetăţenilor proprii, aceasta putând fi realizată prin asocierea localităţilor, iar beneficiile vor fi pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, dar în special pentru cele mici. În această perioadă, când constatăm că tot mai multe instituţii din oraşele noastre au fost desfiinţate, iar altele sunt ameninţate cu desfiinţarea, este nevoie, mai mult ca oricând, să pledăm pentu menţinerea şi chiar înfiinţarea acestora în multe dintre oraşe. Pe principiul dezvoltării policentrice prin dezvoltarea instituţională şi edilitar-urbană a oraşelor, putem contribui la creşterea calităţii vieţii nu numai pentu locuitorii acestor colectivităţi, ci şi pentru locuitorii din toate comunele din întreaga zonă, care în multe cazuri depăşesc de 3, 4, sau 5 ori populaţia oraşului care le oferă servicii de educaţie, sănătate, managementul deşeurilor, evidenţa informatizată a persoanei şi altele. Grav este că cei care decid închiderea acestor instituţii ştiu că mii sau zeci de mii de oameni din unele zone se chinuie făcând drumuri costisitoare spre reşedinţa de judeţ, pentru probleme legate de cărţile de muncă (la angajaţi sau angajatori), pentru dosarele de pensii, pentru predarea documentelor care dovedesc plăţile către bugetele statului, pentru a avea acces la justiţie şi la servicii medicale sau alte servicii, şi totuşi iau aceste măsuri care sunt în defavoarea cetăţenilor“, a punctat Chiriță. Acesta spune că locuitorii țării plătesc de aproape 70 de ani pentru o dezvoltare care s-a dovedit inechitabilă. „Au fost dezvoltate - şi nu pare să fie susţinută o altă viziune - doar reşedinţele de judeţe şi alte câteva localităţi strategice, care de multe ori au coincis cu locurile de obârşie ale decidenţilor şi uneori chiar mai puţin în relaţia cu resursele şi oportunităţile zonei. Preocuparea, în continuare, doar pentru aceste zone, ca cele prezentate mai sus, generează şi întreţine o stare de inegalitate teritorială a performanţelor şi de inechitate în asigurarea şanselor de dezvoltare pentru fiecare zonă, pentru fiecare localitate şi pentru fiecare cetăţean în parte”, a mai susţinut președintele AOR.