În cadrul unei conferințe de presă susținută la Primăria București, Nicușor Dan a anunțat că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale de anul viitor.

"Voi candida independent, sunt deschis la discuţii cu partidele pro-europene pentru susţinerea acestei candidaturi. Este nevoie de un preşedinte care să se asigure că direcţia pro-reformă pe care partidele o enunţă zilele acestea - şi e foarte bine că o anunţă - să fie urmată cu adevărat în activitatea lor guvernamentală. Sunt convins că societatea românească va profita de acest moment de reflecţie neaşteptat şi va găsi resursele, în integralitatea ei, pentru a merge mai departe, pentru a schimba ce este de schimbat şi a fi puternică în evoluţia sa viitoare", a arătat primarul general, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul Primăriei Capitalei.

Nicuşor Dan a mai precizat că a informat asupra intenţiei sale cele patru partide "pro-occidentale" care fac demersuri în aceste zile pentru alcătuirea unei coaliţii de guvernare.

"Eu am venit azi în faţa societăţii şi, evident, şi a partidelor pro-occidentale şi am făcut o propunere. Şi am prezentat o ipoteză care mie mi se pare cea mai potrivită - pentru că de asta am şi venit cu ea. Bineînţeles că sunt multe scenarii, multe calcule, dar nu o să intru eu în ele acum. Eu am venit şi am prezentat în mod onest o propunere. (...) În momentul acesta nu cunoaştem nici data alegerilor. Dar eu am considerat onest - pentru că întrebarea a fost pusă în spaţiul public de zece zile deja - şi am considerat onest să vin să dau răspunsul aceasta, în momentul acesta", a spus el.

Primarul general a subliniat că nu îşi doreşte să fie implicat în negocierile pentru formarea Guvernului.

În 2020 Nicușor Dan a câștigat primul mandat de primar al Bucureștiului, iar anul acesta a fost reales în funcție. În ambele cazuri, el s-a confruntat cu Gabriela Firea.

Un candidat la președinție are nevoie de 200 de mii de semnături. Nicușor Dan poate rămâne primar al capitalei pe perioada campaniei electorale, numai în situația în care devine președinte trebuind să demisioneze din această funcție. Doi, din cei patru președinți pe care România i-a avut după 1989 au fost inițial primari – Traian Băsescu, la București, și Klaus Iohannis, la Sibiu.