Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a interzis, luni, primarului Moscovei, Iuri Lujkov, să intre în fosta republică sovietică din cauza declaraţiilor provocatoare ale acestuia privind apartenenţa oraşului Sevastopol, aflat pe litoralul Mării Negre, relatează RIA Novosti în pagina electronică. Primarul Moscovei a lansat apeluri puternice ca proprietatea disputată a bazei navale ruse din peninsula ucraineană Crimeea să fie transferată din nou Rusiei. “Cetăţeanul rus Iuri Lujkov are interdicţie de a intra în Ucraina, începînd de la 12 mai, deoarece în pofida avertismentelor, acesta a continuat să facă apel la acţiuni care ameninţă interesele naţionale şi integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată într-o declaraţie a Serviciilor ucrainene de Securitate.

Flota rusă de la Marea Neagră foloseşte, în prezent, o serie de dispozitive navale din Crimeea, în baza acordului din 1997 care premite Rusiei închirierea bazei de la statul vecin, pentru 93 de milioane de dolari pe an, pînă în 2017, plătită de Moscova în resurse energetice. Referitor la închirierea bazei între Rusia şi Ucraina au existat numeroase dispute. “Problema rămîne nerezolvată. O vom rezolva în beneficiul intereselor noastre naţionale, în virtutea dreptului legitim pe care Rusia îl are asupra bazei navale de la Sevastopol”, a declarat, duminică, Iuri Lujkov în timpul ceremoniilor din Sevastopol care au marcat cea de a 225-a aniversare a Flotei Mării Negre. Potrivit lui Lujkov, liderul sovietic Nikita Hruşciov a dat Peninsula Crimeea Ucrainei, în 1954, drept “dovadă a sentimentelor fraterne”, dar conform unui decret din 1948, Sevastopolul a fost desemnat oraş special, care se supune autorităţilor centrale, motiv pentru care nu a putut fi inclus pe lista teritoriilor transferate Ucrainei. “Nu vreau o divizare a bazei între Rusia şi Ucraina, vreau doar să spunem adevărul”, a precizat Lujkov, ignorînd avertismentele anterioare din partea autorităţilor ucrainene de a nu repeta numeroasele apeluri ca baza să fie predată Rusiei.

Crimeea, în prezent regiune autonomă în cadrul Ucrainei, este un teritoriu locuit în special de vorbitori de limbă rusă. De la dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991, Crimeea a urmărit în mod constant dobîndirea independenţei faţă de Ucraina. Un referendum realizat în 1994, în Crimeea, a confirmat dorinţa privind o mai largă autonomie şi relaţii mai strînse cu Rusia. Luna trecută, şeful comisiei pentru CSI din cadrul Dumei de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului), Aleksei Ostrovski, a declarat că Rusia ar putea pretinde Peninsula Crimeeea, dacă Ucraina ar fi admisă în NATO. Potrivit relatărilor presei din perioada respectivă, Putin a lansat o ameninţare similară într-un discurs rostit cu uşile închise în faţa liderilor NATO de la Bucureşti, în cadrul summitului din aprilie.