Walter Veltroni a renunţat la funcţia de primar al capitalei italiene pentru a se implica în bătălia legislativă din luna aprilie. Potrivit legii electorale, edilul-şef al unei localităţi cu peste 20.000 de locuitori, aflat în funcţie, nu poate candida pentru un mandat de senator sau deputat. Ales primar al Romei în 2001 cu 53% din voturi, Walter Veltroni, în vîrstă de 52 de ani, a cîştigat al doilea mandat în mai 2006 cu 61% din sufragii, scor pe care nu l-a mai atins niciun primar al capitalei italiene. Acesta a evocat în bilanţul său unele momentele dificile cu care s-a confruntat, printre care şi uciderea Giovannei Reggiani de către Nicolae Romulus Mailat. Înainte de acest incident, Walter Veltroni a dat vina pe români pentru creşterea infracţionalităţii în capitala italiană, bazîndu-se pe statistici care arătau că după aderarea la UE, la 1 ianuarie 2007, infractorii români din capitala Italiei au ajuns, în a doua parte a anului, printre cei mai periculoşi şi violenţi. Dintre 3.557 de străini arestaţi la Roma în primele opt luni ale anului 2007, 75% au fost români. Primarul Romei, Walter Veltroni, declara, la sfîrşitul lunii septembrie 2007, că va ridica problema infractorilor români la nivelul UE pentru a cere control asupra fluxului de imigranţi români, dacă România nu îşi va asuma răspunderea stopării exportului de criminalitate în Italia. A organizat o campanie amplă de demolare a taberelor de rromi aflate în capitala Italiei. În timpul mandatului său au fost aleşi, totuşi şi primii consilieri-adjuncţi din rîndul imigranţilor.

Consiliul Miniştri a decis joi să organizeze alegerile locale parţiale, în primul rînd la Roma, în 13 şi 14 aprilie, în acelaşi timp cu legislativele anticipate. Organizarea celor două scrutine la aceeaşi dată permite economii importante, de aproximativ 200 de milioane de euro. Potrivit sondajelor, dreapta condusă de Silvio Berlusconi devansează cu mult stînga pentru alegerile legislative, deşi diferenţa are tendinţa să se reducă. Un prim mesaj electoral a venit din partea lui Silvio Berlusconi, care a promis joi că, în cazul unei victorii a taberei sale în alegerile legislative, va oferi preşedinţia uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului partidelor de stînga, confirmînd o deschidere spre opoziţie