Egiptenii au început ieri să voteze în primele alegeri legislative după înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, un scrutin care intervine într-un context de criză. Alegătorii au format cozi la mai multe secţii de vot din Cairo, încă înainte de deschiderea urnelor, la ora 8.00. Mişcarea Fraţii Musulmani, forţa politică cel mai bine structurată din ţară, dar mult timp aflată în ilegalitate, a format Partidul Libertăţii şi Justiţiei, pentru a participa la acest scrutin, pe care intenţionează să îl câştige. Acesta se confruntă cu zeci de partide salafiste (fundamentalişti musulmani), liberale sau de stânga, multe fiind recente şi încă slab implantate. Numeroşi aleşi ai fostului partid al lui Mubarak, în prezent interzis, îşi încearcă norocul ca independenţi sau sub sigla unor noi partide. Votul vizează o treime din guvernoratele din Egipt - adică 17,5 din totalul de 40 de milioane de alegători - în special Cairo, Alexandria sau Luxor. Fiecare tur de scrutin se derulează pe parcursul a două zile, astfel că secţiile de vot vor fi deschise şi astăzi.

Egiptenii pun ştampila pe buletinele de vot pe simboluri inedite. Inserarea unor simboluri pe listele de alegeri şi pe banerele de campanie a candidaţilor pare o măsură bizară la prima vedere, însă acest tip de imagini sunt folosite cu succes încă din campaniile parlamentare din anul 1950. Deşi pare ciudat, folosirea imaginilor în campaniile politice are un rol extrem de util, motivul fiind cât se poate de simplu: peste jumătate din populaţia egipteană este analfabetă. Aşadar, cele 250 de simboluri sunt atribuite câte unui partid politic, ajutând alegătorii analfabeţi să aleagă partidul dorit. În imagini sunt reprezentate obiecte uşor identificabile pentru a putea fi asociate cu uşurintă cu figura politică pe care o reprezintă. Printre imagini se numără tancul, aparatul foto, semaforul, sticla de apă, struguri, piramide, chitara sau fluturele. Imaginile sunt alese de comisia care se ocupă de alegerile din Egipt şi sunt repartizate aleatoriu partidelor participante la alegeri.

După alegerile din Tunisia şi Maroc, Egiptul, ţara cea mai populată din lumea arabă (peste 80 de milioane de locuitori), este a treia care organizează un scrutin major într-o regiune bulversată de Primăvara Arabă. Campania electorală a fost eclipsată de o intensificare a contestării puterii militare, care s-a soldat cu 42 de morţi şi peste 3.000 de răniţi în confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine, în ultimele zile. Sistemul electoral complex prevede o decupare a ţării în trei regiuni care votează succesiv. Votul pentru Adunarea Poporului (Camera Deputaţilor) se va derula până la 11 ianuarie, apoi va fi urmat, în perioada 29 ianuarie-11 martie, de alegerile pentru Shura, Camera Superioară Consultativă. Viitorul Parlament va fi responsabil cu numirea unei comisii care va trebui să redacteze o nouă Constituţie, o etapă decisivă în tranziţia ţării spre democraţie, promisă după revolta populară care a condus la înlăturarea lui Hosni Mubarak.