Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a primit, vineri, vizita preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, recent numit în funcţie. După atâţia ani de guvernare portocalie, în care soarta oraşului nostru a fost lăsată de izbelişte de către autorităţile centrale, se pare că lucrurile încep să intre pe făgaşul normal odată cu instalarea Guvernului Ponta. Astfel că venirea acestui important actor din domeniul sănătăţii este o premieră pentru oraşul nostru, autorităţile locale nefiind obişnuite cu vizite ale oficialilor de la Bucureşti şi cu întâlniri unde să se poarte discuţii cu privire la nemulţumirile şi neajunsurile pe care le au. Scopul sosirii la Constanţa a preşedintelui CNAS a fost de a afla problemele cu care se confruntă atât SCJU Constanţa, cât şi celelalte unităţi spitaliceşti din judeţ, dar şi care este relaţia cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), precum şi nevoile lor. În acest context a avut loc, vineri, o întâlnire cu actorii cei mai importanţi din domeniul sănătate, reprezentaţi de manageri de spitale publice, printre care şi managerul SCJU Constanţa, dr. Dan Căpăţână, şi furnizori privaţi de servicii medicale. La acţiune a mai participat de asemenea, şi directorul CJAS Constanţa, Dragoş Poteleanu. Cu acest prilej, noul preşedinte al CNAS a anunţat faptul că în perioada următoare vor fi tipărite 200.000 de carduri de sănătate. „Până la sfârşitul acestei luni, ar trebui să tipărim cel puţin 200.000 de carduri şi să le distribuim către Casele Judeţene. Săptămâna viitoare o să transmit o scrisoare către preşedinţii judeţeni, să înceapă să intre în dialog activ cu medicii de familie, iar eu o să o fac luni la nivel naţional cu reprezentanţii lor. Vom apela la înţelegerea şi sprijinul medicilor de familie pentru a încheia acest proiect important care este cardul de sănătate şi să ne ajute în distribuirea acestor instrumente”, a declarat Buşoi.

De cealaltă parte însă, medicii de familie se opun vehement şi refuză să împartă cardurile de sănătate populaţiei, considerând că cei responsabili de acest lucru ar trebui să fie funcţionarii caselor de asigurări. Buşoi a mai precizat că e imposibil să fie distribuite de CJAS Constanţa, ţinând cont de faptul că în judeţul nostru sunt 600.000 de asiguraţi. „Dacă am distribui 2.000 de carduri pe zi, ar însemna ca în 300 de zile să terminăm distribuţia. Nu avem cum să facem asta fără sprijinul medicilor de familie. De aceea vrem să discutăm cu ei şi să-i convingem”, a mai adăugat preşedintele CNAS. În aceste circumstanţe, se vor face eforturi, începând cu anul viitor, să se găsească surse de finanţare suplimentare şi pentru medicina de familie.

După ani de zile în care proiectul controversatelor carduri de sănătate a zăcut pe mesele autorităţilor, acesta urmează să se concretizeze, în ciuda scandalurilor pe marginea lui, care păreau fără sfârşit. Cu toate că noul preşedinte consideră că acesta contribuie la creşterea calităţii actului medical şi, implicit, la reducerea risipei fondurilor bugetare destinate sistemului de sănătate, precum şi la combaterea fraudei prin eliminarea internărilor fictive şi a blocării eliberării reţetelor şi a biletelor fictive de trimitere la unităţile spitaliceşti, alţi reprezentanţi ai sistemului sanitar au cu totul altă opinie. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, consideră că un card este „un instrument periculos pentru societate” şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor.