Primele avioane fără pilot cu rază scurtă de acţiune de fabricaţie rusă vor intra în serviciul forţelor armate din Rusia în 2013, a declarat, ieri, o sursă din cadrul Ministerului rus al Apărării. Este vorba despre sisteme de recunoaştere dotate cu avioane fără pilot de tip Orlan-10, a precizat sursa citată. În prezent, armata rusă este dotată cu drone israeliene din aceeaşi clasă, Bird Eye-400 şi Searcher MK2. Pe viitor, avioane analoge concepute în Rusia vor echipa nu doar brigăzile de recunoaştere, ci şi unităţile motorizate, blindate şi de artilerie, dar şi regimentele aeropurtate, a continuat aceeaşi sursă. Forţele aeriene ruse au nevoie de aproximativ 50 de sisteme dotate cu avioane fără pilot cu rază scurtă de acţiune, însă o decizie definitivă în acest sens revine şefului Statului Majorursa. Conceput de Centrul Tehnologic Special de la Sankt Petersburg, sistemul Orlan-10 este alcătuit dintr-o staţie de bază şi un număr de avioane fără pilot, cântărind zece kilograme fiecare. Cu o autonomie de zbor de peste nouă ore, aceste drone sunt echipate cu un sistem de catapultare şi sunt capabile să transmită un semnal video pe o distanţă de până la 120 de kilometri.

Rusia a anunţat ieri că a semnat, în al doilea semestru al lui 2012, contracte de armament cu Irakul în valoare de peste 4,2 miliarde de dolari, potrivit agenţiilor ruse, în timp ce premierul irakian, Nuri al-Maliki, se află în vizită la Moscova. Un comunicat al Guvernului rus dat publicităţii ieri arată că delegaţiile irakiene au efectuat mai multe vizite în Rusia, în acest an şi au semnat o serie de contracte de peste 4,2 miliarde de dolari. Maliki a ajuns luni la Moscova, pentru o vizită de trei zile. El s-a întâlnit ieri cu premierul rus, Dmitri Medvedev şi va avea întrevederi cu preşedintele Vladimir Putin, astăzi. Bagdadul, ai cărui militari nu mai sunt sprijiniţi de forţele americane, de la retragerea lor, în decembrie 2011, are o lipsă acută de mijloace pentru a-şi proteja frontierele şi depinde de livrările de arme ale SUA.

OPOZIŢIE ”Ministerul rus de Externe se declară împotriva faptului ca noua staţie de metrou din Sankt-Petersburg să fie numită Bucureşti, întrucât România nu poate fi considerată un stat prietenos”, relatează Vesti.md, preluat de UNIMEDIA. ”România este un stat care nu poate fi calificat drept prietenos, iar relaţiile cu Bucureştiul stagnează”, se arată în scrisoarea trimisă de MAE rus primăriei oraşului Sankt-Petersburg. Mai mult decât atât, în scrisoare se menţionează că România sprijină NATO, iar aceşti factori, potrivit diplomaţilor, sunt suficienţi pentru a-i da staţiei o altă denumire. Decizia finală cu privire la denumirea staţiei de metrou din Sankt Petersburg rămâne în competenţa autorităţilor locale. Potrivit Vesti.md, astfel de cazuri de ingerinţe în lucrările comisiei toponomice nu au mai existat în istoria Sankt-Petersburgului. Staţia de metrou Bucureşti\" va fi deschisă în satul Kupcino, ce se află în suburbia Sankt Petersburgului, în decembrie 2012.