România se clasează pe locul 18 în Indexul de performanță privind schimbările climatice (CCPI 2017), în staționare comparativ cu anul anterior, potrivit clasamentului întocmit de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch, dat publicității joi, într-un comunicat de presă al Fundației Terra Mileniul III. De altfel, în premieră, ierarhia la nivel global nu plasează pe primele trei locuri nicio țară, iar explicația realizatorilor este că niciun stat nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa o poziție pe podium.

Ca atare, clasamentul începe de la locul 4, pe care se clasează Franța, și continuă cu Suedia (5) și Marea Britanie (6). La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Kazahstan, Japonia și Arabia Saudită. "Autoritățile din România au eșuat în a folosi fondurile din schema europeană de comerț cu emisii pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Fonduri de aproximativ un miliard de euro stau în conturile Ministerului Finanțelor, pentru că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a făcut niciun efort în vederea deblocării lor. Asta se întâmplă cu toate că la Ministerul Mediului există un plan elaborat de către Banca Mondială pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri. Mai mult decât atât, ministerul a desființat Direcția de Schimbări Climatice, iar întreaga sa capacitate administrativă a fost distrusă. Acestea sunt doar două exemple care ilustrează deficitul pe care țara noastră l-a înregistrat la nivelul politicilor climatice în ultimul an, deficit care se va observa cu siguranță în clasamentul pentru anul următor", este de părere Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III.

Potrivit realizatorilor ierarhiei, la mai puțin de două săptămâni de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, Indexul de performanță privind schimbările climatice (CCPI 2017) confirmă un avânt al energiilor regenerabile și progrese considerabile în privința măsurilor de eficiență energetică la nivel global. România se clasează, astfel, pe locul 18 din 58 de țări, această poziție fiind ocupată pentru a patra oară din anul 2012 și până în prezent.

La capitolul puncte forte, România se bucură de un mix energetic diversificat, situându-se pe o poziție foarte bună în cadrul Indexului în privința ponderii energiei regenerabile din totalul surselor de energie primară, iar politicile privind eficiența energetică ne plasează pe un onorabil loc 11 în clasament. Cu toate acestea, scorul României în privința implicării în politicile internaționale de reducere a efectelor schimbărilor climatice ne plasează abia pe poziția 45, iar punctele slabe ale țării noastre, în viziunea organizației de mediu Terra Mileniul III, țin de ineficacitatea politicilor interne pe tema schimbărilor climatice si energiei.

Indexul de Performanță în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Pe baza unor criterii standardizate, indicele evaluează și compară performanța de protecție a climei din 58 de țări, care sunt împreună responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile globale de CO2 legate de energie.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare pe data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv de România, fiind astfel primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor celor 186 de părți semnatare pentru realizarea obiectivului global pe termen lung: limitarea creșterii temperaturii medii globale sub două grade Celsius față de nivelul din perioada pre-industrială.