Şapte cazuri de infestare cu West Nile au fost semnalate în România, dintre acestea două soldându-se cu deces, a anunţat, ieri, ministrul Sănătăţii, Atilla Cseke, trăgând astfel un semnal de alarmă. “Cei doi oameni au murit pe 19 şi 22 august, în Bucureşti, respectiv Constanţa, după o perioadă de terapie, de internare, atât din cauza vârstei, cât şi, în cazul unuia dintre pacienţi, a unor probleme cardiace”, a declarat consilierul ministerului Sănătăţii, Geza Molnar. “Este primul caz de deces înregistrat la Constanţa. La noi funcţionează, aşa cum am mai spus, sistemul de alertă, de supraveghere a tuturor cazurilor suspecte de meningită. Se trimit toate probele la Bucureşti”, a declarat, ieri, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Constantin Dina.

A AJUNS LA SPITAL CU FEBRĂ DE PESTE 41 GRADE. Bătrânul, din comuna constănţeană Lipniţa, a ajuns la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa cu sindrom febril (peste 41 de grade), el fiind transferat ulterior la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI), unde a fost, în permanenţă, supravegheat, spun surse din cadrul SCBI. Fiind suspect de meningită, imediat i-au fost prelevate probe şi trimise la Bucureşti. El însă nu a mai putut să lupte cu boala, aşa că pe 19 august s-a înregistrat decesul său. „În această după-amiază (ieri - n.r.) am primit probele bărbatului decedat, acestea fiind pozitive. Era vorba despre West Nile”, a mai adăugat reprezentantul Ministerului Sănătăţii (MS) în teritoriu. Potrivit MS, cazuri de West Nile au mai fost semnalate în Galaţi, Teleorman, Dolj, Alba, Sibiu şi Cluj.

MENINGITA WEST NILE ESTE O BOALĂ INFECŢIOASĂ CARE SE TRANSMITE LA OM PRIN INTERMEDIUL ŢÂNŢARILOR, DAR CARE NU SE TRANSMITE DIRECT, DE LA OM LA OM

SĂ NE APĂRĂM DE ŢÂNŢARI. În lipsa unui vaccin împotriva bolii, reprezentanţii MS sfătuiesc oamenii să monteze plase contra ţânţarilor la geamuri şi uşi sau să folosească substanţe specifice pentru îndepărtarea insectelor. Se mai recomandă purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi. Mai mult, pentru a evita aglomerarea ţânţarilor, este recomandată înlăturarea recipientelor cu apă stătută.

RAPORTĂRI ŞI RESTRICŢII LA DONARE SAU TRANSPLANT. MS cere raportarea telefonică imediată a cazurilor suspecte depistate la nivelul spitalelor sau secţiilor de boli infecţioase, atenţionarea medicilor de familie, mai ales în zonele în care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire, şi trimiterea la secţia de boli infecţioase a tuturor cazurilor de stare febrilă fără o cauză clară elucidată, a mai spus ministrul Sănătăţii. De asemenea, demnitarul a cerut intensificarea reţelei de supraveghere în vederea asigurării diagnosticului bolii West Nile la nivelul institutului “Cantacuzino” şi al Centrului Regional de Sănătate Cluj, conform arondării teritoriale stabilite. Direcţiile de Sănătate vor atenţiona centrele de transfuzii privind restricţiile la donare sau transplant de organe a populaţiei comunităţilor afectate de infecţie confirmată pe o perioadă de 28 de zile.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII A ANUNŢAT SISTEMUL EUROPEAN DE ALERTĂ - EWRS - ÎN LEGĂTURĂ CU CONFIRMAREA MALADIEI ÎN ROMÂNIA

FĂRĂ RISC EPIDEMIOLOGIC COMPLEX. Meningita West Nile este o boală infecţioasă gravă cauzată de pătrunderea virusului în zona meningelui, membrana care îmbracă creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Se transmite prin intermediul ţânţarilor şi apare de obicei la 3 - 14 zile de la contactul cu virusul. Secretarul de stat în MS susţine că, în condiţiile de faţă, nu există un risc epidemiologic complex. “80 – 85% dintre cazuri trec prin infecţie fără a o observa”, mai spune oficialul. August este luna de vârf în infecţiile cu virusul West Nile. Boala tinde să afecteze mai degrabă copiii sub 5 ani şi bătrânii de peste 50 de ani, care au o rezistenţă mai scăzută la virus.

CONSTANŢA - ULTIMELE CAZURI ÎN 1997. “La Constanţa, ultimele bolnăviri au apărut în 1997, când au fost semnalate 14 cazuri. Toate au fost din zone limitrofe, rurale”, a declarat directorul adjunct al DSPJ Constanţa, dr. Mihaela Dinisov. Începând din 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de supraveghere a acestei infecţii la om, sistem care funcţionează şi în prezent. “De aprox. zece ani avem implementat foarte bine acest sistem, care funcţionează fără probleme. Persoanelor cu meningită li se recoltează probe care sunt trimise imediat la Institutul “Cantacuzino” din Bucureşti”, a mai declarat dr. Dinisov. La rândul său, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa, dr. Stela Halichidis, declara, nu demult, că sistemul de supraveghere este sub control şi că nu sunt semnalate probleme.

ÎN ROMÂNIA, ÎN 1996, A EVOLUAT CEA MAI MARE EPIDEMIE DE MENINGITĂ WEST NILE DIN EUROPA, CARE A TOTALIZAT 393 DE CAZURI.

În 2009, prin acest sistem, au fost confirmate două cazuri de îmbolnăvire în România. La nivel european, în ultimii ani, au fost confirmate mai multe cazuri de meningită West Nile în Italia, Ungaria şi Franţa.

DEZINSECŢIE. Specialiştii arată că este obligatorie prezentarea de urgenţă la medic pentru orice simptom de boală, respectiv febră, dureri intense de cap, vărsături, dureri abdominale sau musculare şi articulare. Totodată, autorităţile locale trebuie să ia măsuri de dezinsecţie pentru distrugerea ţânţarilor, atrag atenţia reprezentanţii MS. „Am dispus demararea rapidă a dezinsecţiei, cu ajutorul autorităţilor locale. Vom începe în funcţie de vreme, dacă va ploua, mai aşteptăm”, a mai declarat dr. Dina.

ÎN LUME. Virusul West Nile, transmis de ţânţari, a fost identificat în vara acestui an şi în Grecia, unde a provocat zeci de decese. De asemenea, în Rusia, cel puţin cinci persoane au murit în urma infectării cu virusul West Nile în regiunea Volgograd, unde au fost înregistrate 116 cazuri de îmbolnăvire, au anunţat, în 24 august, serviciile sanitare locale. MS subliniază că toate aceste cazuri depistate şi înregistrate în România sunt sporadice şi, în momentul de faţă, nu comportă riscul unei epidemii de amploare. De asemenea, sunt asigurate toate cele necesare pentru supraveghere, precum şi, în caz de îmbolnăvire, de îngrijire medicală adecvată.

Dureri de cap, febră mare, înţepenirea gâtului, greaţă şi vărsături, convulsii, epuizare musculară, ameţeală, frisoane şi chiar paralizie, acestea sunt principalele manifestări ale meningitei West Nile. Bolnavul prezintă, de asemenea, fotofobie (nu suportă lumina) şi are tendinţa de a sta cu genunchii îndoiţi şi cu capul nemişcat. În şase-şapte ore de la instalarea primelor simptome, bolnavul nu-şi va mai putea mişca gâtul şi capul.