Primul deţinut de la centrul Guantanamo transferat pe teritoriul SUA a sosit, în dimineaţa zilei de marţi, la New York, pentru a răspunde acuzaţiilor de terorism, a anunţat Departamentul de Justiţie. Tanzanianul Ahmed Khalfan Ghailani, considerat un important membru al reţelei teroriste al-Qaida şi încarcerat la Guantanamo din 2006, a sosit la o închisoare din districtul sudic al oraşului New York, pentru a da răspunsuri cu privire la presupusa lui implicare în atentatele care au vizat, în 1998, ambasadele americane de la Dar es Salaam şi Nairobi, a anunţat secretarul Justiţiei, Eric Holder. Deţinutul a fost deferit unui tribunal federal, chiar marţi.

Între timp, dezbaterile Congresului american asupra cheltuielilor din Irak şi Afaganistan s-au intensificat luni, odată cu ameninţarea a doi senatori că vor bloca fondurile, dacă nu este adoptat un amendament care interzice publicarea fotografiilor înfăţişînd abuzuri comise împotriva deţinuţilor. Senatorul independent Joe Lieberman şi colegul său republican Lindsey Graham sînt autorii unui amendament intitulat ”Lege pentru protejarea arhivelor fotografice cu deţinuţi”, adoptat la sfîrşitul lui mai, odată cu varianta din Senat a proiectului de buget suplimentar privind finanţarea războaielor din Irak şi Afganistan, pînă la 30 septembrie 2009. În Camera Reprezentanţilor, însă, aripa de stînga a Partidului Democrat s-a opus amendamentului, pe care îl consideră o încălcare a libertăţii de exprimare. Congresmenii de stînga ameninţă că îşi vor retrage sprijinul acordat majorităţii, dacă acest amendament este menţinut. În replică, senatorii Lieberman şi Graham au publicat, luni, un comunicat, anunţînd că sînt pregătiţi să folosească toate mijloacele legislative disponibile pentru a se opune proiectului de buget, dacă amendamentul lor nu este adoptat. ”Publicarea fotografiilor va folosi ca instrument de propagandă şi de recrutare pentru terorişti care caută să atace americanii”, sînt de părere cei doi senatori.

După ce s-a declarat favorabil publicării fotografiilor, preşedintele american, Barack Obama, şi-a schimbat opinia, luna trecută, arătînd că ar fi inoportună difuzarea acestor fotografii, care, după părerea sa, ar putea declanşa sentimente antiamericane. Noua sa poziţie, însă, este contrară unei hotărîri judecătoreşti. Curtea Supremă a SUA a acordat, săptămîna trecută, un termen suplimentar de 30 de zile administraţiei americane, ca aceasta să facă un eventual apel împotriva hotărîrii ce soma Pentagonul să publice fotografii ale armatei care se presupune că arată abuzurile la care au fost supuşi prizonieri din Irak sau Afganistan. Noul termen, care iniţial expira la 9 iunie, a fost stabilit la 9 iulie, potrivit unui ordin semnat de judecătorul Ruth Ginsburg.