Sinornithosaurus millenii, primul dinozaur veninos descoperit de paleontologi, a trăit în urmă cu 125 de milioane de ani şi vâna atacându-şi prada prin surprindere şi paralizând-o cu veninul injectat dintr-o glandă specială. Acest prădător avea corpul acoperit cu pene şi ucidea într-un mod asemănător şerpilor veninoşi din ziua de azi. Era un dinozaur mic, de dimensiunea unui curcan. Această specie de dinozaur avea nişte dinţi asemănători unor ace de seringă, prin care injecta veninul adunat într-un buzunar plasat în spatele maxilarului şi dotat cu glande secretoare de venin.

În anul 2000, în Mexic, a fost descoperit un prim specimen de dinozauri cu dinţii prevăzuţi cu canale prin care ar fi putut injecta venin, însă oamenii de ştiinţă nu au dispus de suficiente date pentru a susţine cu certitudine că ar fi fost vorba de dinozaur veninos. Mult mai multe argumente în sprijinul acestei ipoteze au fost aduse odată cu descoperirea lui Sinornithosaurus. Paleontologii universităţilor din Kansas şi Northeastern sunt de părere că acest dinozaur nu-şi folosea veninul pentru a ucide ci mai de grabă pentru a-şi imobiliza prada, la fel cum vânează în prezent anumite specii de şerpi şi de şopârle. Echipa de cercetători americani susţine acum că şi alţi dinozauri asemănători păsărilor ar fi putut fi dotaţi cu glande de venin şi studiază, în prezent, câteva specimene de Microraptor, în căutarea unor astfel de indicii.