În 1920, un grup de ofiţeri de marină au luat în primire 12 hidroavioane care reprezentau capturi de război din 1919, cînd România a pornit o contraofensivă împotriva trupelor maghiare. Aparatele de zbor au ajuns la Constanţa, unde s-a constituit Grupul de Aviaţie Maritimă. Primul zbor cu un hidroavion a fost executat la 21 iulie 1920. De la acea dată, navele româneşti nu au mai fost dotate cu aparate de zbor. După ani de aşteptare, ieri, în dotarea Forţelor Navale a intrat primul elicopter. Este vorba de un IAR 330 Puma Naval, care a fost adaptat misiunilor maritime. “Elicopterul poate participa la misiuni de căutare, salvare, transport de persoane. Este un pic diferit faţă de Puma terestru. Cred că orice fregată trebuie să aibă în dotare un astfel de elicopter şi nu pot decît să mă bucur de noua noastră achiziţie”, a declarat comandantul Grupului de Elicoptere, lt.cmdr. Alexandru Ionescu. Programul de înzestrare a Forţelor Navale cu elicoptere a început în mai 2005, cînd a fost semnat contractul de achiziţionare a trei elicoptere, care vor deservi fregatele româneşti pe timpul desfăşurării misiunilor specifice. Tocmai de aceea, în luna decembrie 2005, opt ofiţeri de marină au început cursurile de pregătire ca piloţi la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Aeriene de la Bobocu, ei obţinînd brevetul de pilot în anul 2006. Ulterior, aceştia şi-au continuat pregătirea în cadrul Bazei 90 Transport Aerian de la Otopeni. “Este un vis împlinit. Este o zi a Aviaţiei Forţelor Navale. Ca să ajungem piloţi a fost nevoie de multă muncă, răbdare, pasiune şi dăruire. Am petrecut şapte luni în baza de instrucţie de la Bobocu şi multe altele la baza de la Otopeni. Am făcut multe ore de zbor, însă dacă ar fi să o iau de la capăt, nu aş ezita niciun moment. Acest elicopter va sta majoritatea timpului în aer, deasupra fregatei, iar acest lucru este foarte dificil, deoarece pe mare, nu ai nicio referinţă. Dacă deasupra solului te poţi ghida după o casă sau după diferite semne, pe mare acestea nu există. Un pilot trebuie să ştie foarte bine să se orienteze”, a declarat lt.col. Ionuţ Cristescu, unul dintre cei opt ofiţeri de marină care au devenit piloţi în urma cursurilor de la Bobocu. Pentru a fi siguri că elicopterul va face faţă tuturor misisunilor, reprezentanţii IAR Ghimbav, fabrica unde a fost construit, l-au testat din februarie pînă în iunie, în diferite condiţii meteo. După ce a fost supus unor misiuni specifice mediului marin, elicopterul a fost omologat de o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai Ministerului Apărării şi ai firmei producătoare, IAR Ghimbav. “Acesta este primul elicopter dintr-o serie de trei aparate de zbor pe care le va achiziţiona Ministerul Apărării. Vrem ca la finalul anului să mai achiziţionăm două elicoptere. De asemenea, în 2009, vom avea un elicopter mai performant decît acestea, care va participa la atacuri antisubmarine. De asemenea, va putea acţiona şi împotriva navelor, cu armamentul din dotare. Am decis că este mult mai indicat să adaptăm un elicopter Puma la misiunile navale decît să achiziţionăm unul fabricat peste hotare”, a declarat şeful Statului Major al Forţelor Navale, cmdt. de flotilă, Dorin Dănilă. Primul elicopter din dotarea Forţelor Navale va fi utilizat atît de fregata “Regina Maria”, cît şi de “Regele Ferdinand”, în funcţie de misiunile pe care le au de îndeplinit. Cît timp navele sînt trase la cheu, elicopterul va staţiona la Mihail Kogălniceanu şi se fac demersuri pentru a fi dus la aerodromul de la Tuzla. Cu ocazia dotării Forţelor Navale cu primul elicopter, în dana militară a portului Constanţa a fost organizat un exerciţiu demonstrativ, echipajul aparatului de zboir demonstrînd că pot face faţă unei misiuni de salvare. Astfel, unul dintre scafandrii Centrului de Scafandri a simulat că este la un pas de înec, iar un alt membru al echipajului elicopterului a coborît în rapel în apă şi l-a salvat.