O alternativă viabilă. Cancelarul german, Angela Merkel, a inaugurat, ieri, Baltic 1, primul parc eolian comercial de pe apă. Fericitul eveniment vine după dezastrul de la Fukushima, în urma căruia germanii au decis să renunţe la energia nucleară. Parcul eolian este compus din 21 de turbine uriaşe, amplasate în Marea Baltică, la circa 16 kilometri de coastă, lângă peninsula Fischland-Darss-Zingst. Parcul este exploatat de Energie Baden-Württemberg (EnBW), companie ce se va ocupa şi de operarea lor. Parcul eolian Baltic 1 va produce energie electrică de aproape 50 MW, suficientă pentru alimentarea a 50.000 de case. Turbinele au fost produse de gigantul Siemens, fiecare rotor având o anvergură de aproape o sută de metri. Baltic 1 face parte din strategia Germaniei de a-şi dezvolta sectorul de energii regenerabile, reprezentând o investiţie de trei miliarde de euro. Până în anul 2020, 20% din totalul energiei din ţară va proveni din surse regenerabile. Compania EnBW plănuieşte deja o a doua fermă eoliană, cu 80 de turbine, în apropierea insulei Rügen. Din 2013, această nouă centrală eoliană va furniza suficientă energie pentru alimentarea a 340.000 de case. Construcţia va costa aproximativ 1,2 miliarde de euro. Acţiunea face parte din strategia ţării de a-şi dezvolta sectorul de energii regenerabile, cu o investiţie în valoare de trei miliarde de euro. Germania vrea ca până în anul 2020, aproximativ 20% din totalul energiei să provină din surse regenerabile.

Investiţii majore • Şi Franţa va investi zece miliarde de euro în dezvoltarea primului său proiect eolian marin, în încercarea de a reduce distanţa pe care o are în urma altor state vecine în cursa pentru energie regenerabilă. Franţa, ale cărei centrale nucleare produc 80% din energia electrică a statului, va construi 600 de turbine eoliene offshore, cu o capacitate totală de 3.000 de megawaţi, a anunţat preşedintele Sarkozy. Acesta nu a precizat unde vor fi amplasate aceste instalaţii. Proiectul va fi unul dintre cele mai mari din lume, cu o capacitate de producţie echivalentă cu cea a trei reactoare nucleare de mici dimensiuni şi va crea 10.000 de locuri de muncă. Printre companiile care ar putea licita pentru dezvoltarea proiectului francez se numără Vestas din Danemarca, Repower din Germania şi Alstom din Franţa. Grupurile de utilităţi EDF sau GDF Suez, ambele franceze, ar putea înainta propuneri pentru gestionarea complexurilor eoliene.

Franţa intenţionează ca până în anul 2020 să investească 20 de miliarde de euro pentru construirea unor instalaţii eoliene cu o capacitate de producţie totală de 25.000 de megawaţi, pentru a acoperi 23% din cerere cu energie din surse regenerabile. În prezent, energia eoliană are o pondere de numai 2% din producţia totală a Franţei, comparativ cu 7% în Germania. La rândul său, Marea Britanie are aproximativ 1.700 de turbine eoliene în construcţie, aprobate sau pentru care au fost făcute propuneri. Oficialii de la Londra vizează atingerea unei capacităţi de producţie de energie eoliană de 32.000 de MW până în 2020, suficientă pentru a satisface 25% din necesarul ţării. Potrivit unui raport realizat de o corporaţie americană din sectorul componentelor pentru turbine eoliene, China a finalizat şi dat în folosinţă, anul trecut, de trei ori mai multe instalaţii eoliene decât SUA, devenind astfel cea mai mare piaţă de energie eoliană a lumii. China deţine cea mai mare capacitate instalată de energie eoliană, estimată la 40.000 de MW. România se afla, în 2009, pe locul 55 la nivel mondial, cu doar 14 MW de energie eoliană instalaţi.