Senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a prezentat ieri prima versiune a tezelor în baza cărora va fi promovat proiectul Legii audiovizualului. „Aceste teze sunt, în mare măsură, rezultatul dezbaterilor intense organizate pe această temă cu toţi reprezentanţii interesaţi ai instituţiilor din patru regiuni ale ţării, Cluj, Iaşi, Constanţa şi Târgovişte, precum şi al dezbaterii naţionale, desfăşurată recent la Palatul Parlamentului. Sub deviza „Să schimbăm împreună Legea audiovizualului”, va continua şi în viitor procesul de elaborare al acestui important act normativ”, a declarat Sorin Roşca Stănescu. Potrivit senatorului PNL, la dezbaterile organizate au participat sute de specialişti în domeniu, reprezentanţi ai societăţii civile, ai posturilor de radio şi de televiziune, societăţilor de cablu, ai autorităţilor locale, parlamentari şi membri CNA. Aceste teze vor fi supuse, timp de o săptămână, dezbaterii publice.

1. Racordarea la normele UE

Întrucât Uniunea Europeană este o instituţie vie, caracterizată prin dinamismul activităţilor analizelor, deciziilor şi recomandărilor, putem anticipa că şi Legea audiovizualului se poate adapta, în mod operativ, la schimbările de reglementare de la nivelul UE. Autoritatea de regelmentare din România, la rândul ei, trebuie să joace un rol activ în dezbaterea publică şi procesul de reglementare la nivel european, devenind, după caz, chiar şi iniţiatoare.

2. Relaxarea legislaţiei audiovizualului

Pentru a preîntâmpina excesul de reglementare care poate afecta independenţa editorială sau situaţia economico-financiară a radiodifuzorilor, vom stabili, prin lege, limitele de intervenţie CNA prin intermediul deciziilor cu caracter normativ. De asemenea, în mod asemănător, chiar prin textul legii, vom preveni excesul de sancţiuni, în special al amenzilor, în raport cu cuantumul veniturilor din publicitate, la categoriile şi la valorile pe care le protejăm, precum şi la impactul asupra publicului, ţinând cont atât de intervalul orar, cât şi de audienţa şi veniturile rezultate din publicitate.

3. Dereglementăm şi încurajăm coreglementarea şi autoreglementarea

În ideea combaterii excesului de reglementare, vor fi stimulate prin Legea audiovizualului coreglementarea şi, în mod special, autoreglementarea.

4. Noile frontiere ale audiovizualului

Legea va conţine reglementări cu privire la noile modalităţi de transmitere către public a conţinutului audiovizual, precum şi la noile forme de generare şi transmitere de conţinut prin reţele de comunicaţii electronice. Normele secundare se vor raporta şi ele, conformându-se direcţiei generale europene, la extinderea frontierelor audiovizualului, detaliind proceduri specifice.

5.Garantarea libertăţii presei

Enunţând principii şi reguli vizând libertatea de exprimare, vom institui, prin lege, norme specifice care să garanteze şi, respectiv, să sancţioneze orice forme de ingerinţă în conţinutul şi forma de prezentare a programelor audiovizuale, fie că vin din partea autorităţilor, altele decât judiciare, fie că vin din partea patronatului, conducerii administrative, a transportatorilor de semnal sau a furnizorilor oricărui tip de publicitate, precum şi a sponsorilor.

6. Un CNA mai organizat, mai funcţional, mai transparent şi mai prietenos

Prin lege vor fi instituite norme clare de organizare şi funcţionare a CNA ca organism colegial şi deliberativ. De asemenea, vor fi stabilite responsabilităţi clare, de ordin administrativ, pentru conducerea executivă a CNA, respectiv preşedinte şi vicepreşedinte. Vor exista raporturi mai clare între CNA şi reprezentaţii radiodifuzorilor, îndeosebi în procesul de analiză, dezbatere, stabilire de măsuri şi coreglementare. Dezbaterile şi deliberările vor fi, în viitor, publice.

7. Abuzurile vor fi sancţionate

De fiecare dată când, prin hotărâri definitive şi irevocabile ale autorităţilor judecătoreşti, decizile de sancţionare stabilite de CNA vor fi infirmate, membrii CNA care au votat respectivele decizii vor răspunde administrativ sau chiar pecuniar, după caz.

8. O distincţie clară între serviciul public de radio şi televiziune şi radiodifuzorii privaţi

Vom face o distincţie fermă între serviciul public de radio şi televiziune şi radiodifuzorii privaţi în ceea ce priveşte exigenţele de conţinut derivând din grilele de programe. Două sunt categoriile de exigenţă care fac deosebirea dintre radiodifuzorii publici şi privaţi, şi anume: grile de programe care trebuie să conţină categorii de emisiuni informative, educativ-formative şi culturale în proporţii diferite; se va face distincţia în ceea ce priveşte standardele jurnalistice, respectarea valorilor consacrate de lege, cum ar fi protecţia minorilor ori a demnităţii şi dreptului la propria imagine, echidistanţă şi pluralismul de idei şi de opinii în ceea ce priveşte respectarea standardelor.

9. Distincţie între interesul public şi interesul publicului. Interesul public justificat

Ceea ce vizăm prin noua reglementare a audiovizualului este exclusiv interesul public şi în niciun caz interesul publicului, chiar dacă acesta din urmă este uneori prevalent în asigurarea ratingului şi, respectiv, a resurselor financiare. Garantând independenţa editorială a radiodifuzorilor şi instituind, în acest sens, norme vizând susţinerea şi protejarea dreptului la liberă exprimare, consacrăm, în egală măsură, prevalenţa interesului public justificat în informarea cetăţenilor în raport cu alte valori, şi ele protejate de lege, cum ar fi dreptul la propria imagine, mai ales atunci când este vorba de persoane publice.

10. Libertatea de expresie

Libertatea editorială, garantată prin Legea audiovizualului, conjugată cu libertatea de exprimarea a jurnaliştilor din redacţiile staţiilor de radio şi televiziune, precum şi a invitaţilor acestora, dar şi cu normele de coreglementare sau autoreglementare prevăzute în teza numărul trei. Libertatea de expresie va fi definită şi apărată având în vedere următoarele: interzicerea şi sancţionarea cenzurii de orice fel în forma şi modalităţile de prezentare, în ceea ce priveşte imaginea; este sancţionată inclusiv cenzura economică; clauza de confidenţialitate; de conştiinţă; protejarea surselor; instituţia dreptului la replică; echidistanţa moderatorului (definiţie şi limite); pluralismul opiniilor (definiţe şi limite).

11. Protejarea valorilor limbii şi culturii române şi a limbilor şi culturilor minorităţilor naţionale

Protejarea valorilor limbii şi culturii române, precum şi a limbilor şi culturilor minorităţilor naţionale va fi asigurată printr-un program specific, finanţat de CNA din fondurile ce vor fi constituite potrivit proiectului de act normativ, la dispoziţia acestuia.

12. Serviciile media trebuie să devina accesibile persoanelor cu deficienţe de auz

Conform normelor europene, din anumite categorii de taxe ce vor fi percepute de CNA - de licenţă, de prelungire a licenţei audio, de preluare a dreptului de retransmisie - precum şi dintr-un procent din totalul amenzilor va fi creat un fond la dispoziţia CNA prin care va fi stimulată asigurarea de către televiziunile private a accesului persoanelor cu deficienţe de auz la conţinutul principalelor programe de ştiri şi dezbateri.

13. Definirea mai clară a mesajelor de interes public, în raport cu publicitatea comercială, electorală, subliminală şi „teledon”

Înţelegând corect sensul Directivei europene privind serviciile mass-media audiovizuale, vom defini şi departaja, prin lege, mesajele de interes public, faţă de orice alt tip de mesaje cu caracter comercial, precum şi de publicitatea electorală. Vom defini şi reglementa mai precis „teledonul”, astfel încât să se poată face departajarea între interesul public şi publicitatea mascată. Prin lege, CNA va avea obligaţia să sesizeze autorităţile penale ori de câte ori are indicii că a fost utilizată publicitatea subliminală, fie în scop comercial, fie în scop electoral.

14. Protejarea minorilor

Proiectul de lege va prevede norme detaliate cu privire la protecţia minorilor, la nivelul standardelor europene şi internaţionale, îndeosebi în ceea ce priveşte expunerea publică a acestora.

15. Corelarea dreptului la replică cu libertatea editorială

Instituţia dreptului la replică, consacrată prin Directiva europeană privind serviciile mass-media audiovizuale, precum şi a dreptului la rectificare va fi în aşa fel definită şi reglementată încât, garantând demnitatea persoanei şi corecta informare a opiniei publice, să nu fie afectate conţinutul şi libertatea editorială.