Istituto per le Opere di Religione (IOR), cunoscut şi sub numele de Banca Vaticanului, a înregistrat în 2012 un profit net de 86,6 milioane de euro, de patru ori mai mare decât cel din 2011, ceea ce i-a permis să aducă o contribuţie de 54,7 milioane de euro la bugetul Sfântului Scaun. Pentru prima dată în istorie, Banca Vaticanului a publicat rezultatele sale anuale pe pagina sa de internet, o etapă în politica de creştere a transparenţei promovată de noul preşedinte al instituţiei, germanul Ernst von Freyberg, după ce, în trecut, IOR a fost acuzată de spălare de bani.

Anul trecut, clienţii au încredinţat IOR fonduri în valoare de 6,3 miliarde de euro, în timp ce IOR a acordat împrumuturi de 25,8 milioane de euro. Raportul mai arată că, în 2012, IOR deţinea 41,3 milioane de euro în aur, metale şi monede preţioase, la care se adaugă o companie imobiliară, şi, de asemenea, a primit sub formă de donaţie două proprietăţi imobiliare în valoare de 1,9 milioane de euro. „Pentru 2013 ne aşteptăm la un an marcat de cheltuieli extraordinare legate de procesul de reformă şi reorganizare, precum şi de efectele creşterii ratelor dobânzilor”, a anticipat Ernst von Freyberg.

Banca Vaticanului a fost înfiinţată în 1942, de Papa Pius al XII-lea. IOR are 114 angajaţi care gestionează sistemul de pensii al Vaticanului, în timp ce baza sa de clienţi s-a redus de la 21.000, în 2011, la 18.900 în 2012, ca urmare a închiderii conturilor inactive. Printre clienţii IOR se numără ordine religioase, birourile Vaticanului, ambasadele şi angajaţii lor, cardinalii, episcopii şi preoţii, precum şi ambasadele acreditate la Sfântul Scaun. Autorităţile europene pentru combaterea spălării banilor au descoperit că IOR nu a reuşit să respecte standardele privind lupta împotriva infracţiunilor financiare. În 2009, Banca Vaticanului a fost acuzată de spălare de bani, iar în 2010, procurorii italieni susţineau că IOR a încălcat în mod deliberat legea italiană în privinţa evaziunii fiscale, cu scopul de a ascunde proprietatea, destinaţia şi originea capitalului. Una dintre ultimele decizii luate de Papa Benedict al XVI-lea înainte de a renunţa la pontificat, în luna februarie 2013, a fost numirea unui aristocrat german, Ernst von Freyberg, în funcţia de preşedinte al Băncii Vaticanului.