Electoratul din Estonia a votat, duminică, în primele alegeri legislative organizate după aderarea, în anul 2004, la Uniunea Europeană. Totodată, a fost vorba despre al cincilea de la proclamarea indepedenţei, în anul 1991. Circa 19% dintre cei 940.000 de alegători, reprezentînd circa 30.000 de persoane, au votat deja într-un scrutin preliminar, deschis pînă miercuri seară, acestea fiind primele alegeri organizate vreodată pe Internet. Numărul celor care au optat online a fost cu mult mai mare decît se aşteptau oficialităţile. Cei care au votat deja, au putut în continuare să se prezinte la urne şi să voteze pe buletine, dacă erau îngrijoraţi de securitatea votului electronic, iar votul cu buletinul l-a anulat pe cel de pe Internet. Votarea pe Internet a fost uşurată de faptul că 90% dintre estoni au carte de identitate electronică cu care au putut vota online.

Un număr de 11 partide au prezentat, în total, 975 de candidaţi, însă, conform sondajelor, numai cinci sau şase formaţiuni politice au şanse să depăşească pragul electoral de 5%. Sondajele indică şi faptul că actuala coaliţie de guvernămînt are toate şansele să fie confirmată. Astfel, Partidul de Centru putea obţine 26% din voturi, iar aliaţii săi din Partidul Reformelor, condus de premierul Andrus Ansip, erau creditaţi cu 21% din voturi. Alianţa opoziţiei, formată din partidul Pro Patria şi Uniunea Res Publica, era creditată cu 12% din voturi. În cazul confirmării estimărilor sondajelor, principalele partide aflate la putere vor dispune de o majoritate confortabilă în Parlamentul monocameral format din 101 deputaţi.

Principala temă de campanie a fost creşterea economică rapidă şi taxarea. Estonia a introdus rata unică de impozitare a veniturilor, care este considerată ca principal motor al dinamismului economiei ţării.