Adunarea Generală a ONU a adoptat, marţi, primul tratat privind comerţul internaţional cu armament convenţional, în pofida abţinerii multor actori majori de pe această piaţă. Rezoluţia care deschide calea semnării tratatului începând din iunie a fost adoptată cu 154 de voturi pentru şi trei împotrivă (Siria, Coreea de Nord şi Iran). Însă 23 de ţări s-au abţinut, inclusiv unii dintre principalii exportatori (Rusia şi China) sau cumpărători ai acestui tip de armament (Egipt, India şi Indonezia).

Aflat în discuţie de şapte ani, acest tratat este primul text internaţional major asupra dezarmării, după adoptarea tratatului privind interzicerea testelor nucleare, în 1996. Cele 193 de state membre ONU nu au putut să se pună de acord prin consens, joia trecută, la New York, asupra acestui text de 15 pagini, menit să imprime o moralitate vânzărilor de armament, o piaţă în valoare de 80 de miliarde de dolari pe an. Iranul, Siria şi Coreea de Nord au blocat textul, după zece zile negocieri. Aproximativ 100 de ţări, între care Franţa, Marea Britanie, SUA şi numeroase state africane şi latino-americane, au propus atunci ca Adunarea Generală să adopte o rezoluţie reluând proiectul de tratat şi să deschidă astfel procesul de semnare a acestuia. Fiecare ţară este liberă să semneze sau nu tratatul şi să îl ratifice. Rusia a anunţat că ar putea să nu îl semneze. Tratatul va intra în vigoare după a 50-a ratificare, ceea ce va necesita un an sau doi, în opinia lui Peter Woolcott, diplomatul australian care a prezidat negocierile la New York. Principiul tratatului este ca fiecare ţară să evalueze, înainte de orice, dacă armamentul vândut riscă să fie utilizat în vederea evitării unui embargo internaţional, comiterii de încălcări grave ale drepturilor omului sau deturnării în profitul unor terorişti sau criminali. Dacă aşa este cazul, tranzacţia nu trebuie să fie autorizată. Armamentul vizat include de la pistoale şi până la avioane şi nave de război, inclusiv rachete. Tratatul vizează toate tipurile de transferuri internaţionale (import, export, tranzit, operaţiuni de brokeraj) fără să aducă atingere legislaţiilor naţionale în domeniul achiziţiilor sau portului de arme de foc.

REACŢII SUA, principalul furnizor de armament, cu o cotă de 30% din piaţă, au obţinut ca muniţia să fie tratată separat, prin controale mai puţin exhaustive. Textul lasă totodată deschisă posibilitatea ca anumite ajutoare militare bilaterale să fie exceptate de la aplicarea tratatului. Secretarul de Stat american, John Kerry, a salutat ”un tratat care poate consolida securitatea internaţională şi care nu aduce atingere prevederilor Constituţiei americane ce garantează dreptul de a purta arme de foc”. Premierul britanic, David Cameron, a salutat ”un acord istoric care va salva vieţi şi ameliora imensele suferinţe provocate de conflictele armate”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a apreciat că ”este vorba despre un succes diplomatic istoric, ce ar urma să imprime un nou impuls binevenit altor eforturi în domeniul dezarmării”. Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a declarat că ţara sa va examina cu grijă tratatul, înainte de a decide sau nu să îl semneze. El a denunţat existenţa unor lacune, ca absenţa controlului specific livrărilor de armament către rebeliuni sau criterii de evaluare a riscului ce nu sunt suficient de clare. Ambasadorul sirian Bashar Jaafari a reiterat opoziţia ţării sale, deplângând faptul că textul nu se referă în mod explicit la actori nonstatali, ca opoziţia armată siriană. ”Lumea a aşteptat mult timp acest tratat istoric, care poate împiedica armele să ajungă în ţări în care vor fi utilizate la comiterea unor atrocităţi”, a declarat Brian Wood, un oficial din cadrul acestui dosar din partea Amnesty International.