Deputaţii greci au votat, ieri, în cadrul primului tur de scrutin prezidenţial de care depinde soarta Guvernului şi a politicii de austeritate desfăşurate din 2010 încoace, deoarece vor avea loc alegeri anticipate dacă Parlamentul eşuează în desemnarea şefului statului. Aceste alegeri prin sufragiu indirect au generat o escaladă verbală, în ultimele zile, între coaliţia dintre conservatori şi socialişti a premierului Antonis Samaras, aflată la putere din iunie 2012, şi partidul Syriza, favorit în sondaje.

Ambianţa din primul tur, în faţa celor 300 de deputaţi ai Vouli, Parlamentul grec, a fost mai sobră, pentru că votul a avut loc fără dezbateri prealabile, aseară, începând cu ora locală 19.00. Votul este urmărit cu atenţie în Europa, unde viitorul Greciei, în convalescenţă după şase ani de recesiune gravă, poate oferi surprize. Guvernul ştia că nu va reuşi să îşi impună candidatul pentru postul onorific de preşedinte din primul tur, deoarece nu exista nicio şansă de a întruni cele 200 de voturi necesare, ca de altfel nici în al doilea, prevăzut la 23 decembrie. Dacă nu se întruneşte majoritatea nici în al treilea tur, la 29 decembrie, când pragul scade la 180 de voturi, vor fi organizate alegeri legislative anticipate, până în februarie. Partidul radical de stânga Syriza, care se opune politicii de austeritate a Guvernului din 2010, este deja considerat favorit.

Pieţele greceşti, luate prin surprindere săptămâna trecută, când Guvernul a anunţat că va organiza cu două luni mai devreme alegerile, păreau panicate în perspectiva unui eşec al singurului candidat la prezidenţiale, fostul ministru şi comisar european Stavros Dimas. Bursa din Atena a cedat peste 20% în patru şedinţe şi nu a recuperat de atunci, încheind cu o scădere de 0,26% marţi. Guvernatorul Băncii Greciei şi fostul ministru de Finanţe Yannis Stournaras a vorbit despre riscurile de prejudicii ireparabile pentru economie, din cauza instabilităţii politice.