După ce, la sfârşitul lunii trecute, a fost lansat la Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus“ de la Bucureşti, volumul „Regalitatea şi Marea. Dobrogea 1878-1914”, semnat de criticul şi istoricul de artă dr. Doina Păuleanu, va putea fi răsfoit şi de constănţeni, joi, 10 decembrie, de la ora 13.00, la Muzeul de Artă. Cartea va fi prezentată, în prezenţa autoarei, de către directorul Editurii „Monitorul Oficial“, Anca Ivaşcu, şi de către prof. univ. dr. Ioan Opriş. Amplul tom de 394 de pagini este structurat în şase capitole, textul fiind completat cu aproximativ 200 imagini de epocă. Acestea provin din colecţiile arhitectului Radu Cornescu, ale Monicăi Alexandrescu din Constanţa şi ale inginerului Romeo Alexandrescu din Bucureşti. Există şi imagini puse la dispoziţia autoarei de către Muzeul Naţional Peleş şi Muzeul Naţional Cotroceni.

Proiectul editorial „Regalitatea şi Marea” s-ar putea îmbogăţi cu alte două volume: unul care să o aibă în prim-plan pe regina Maria şi celălalt - dedicat lui Carol al II-lea. Până atunci, dr. Doina Păuleanu lucrează la volumul I al cărţii „Natura moartă în pictura românească”, în care tratează perioada începuturilor, secolul XIX, până la Ştefan Luchian, prin care se face trecerea în secolul al XX-lea.

„Acest album a pornit de la o remarcă a lui Nicolae Iorga, potrivit căreia țara noastră s-a dezvoltat între ape, iar Marea cea Mare este dobândită în perioada în care principele Carol I conduce România, după Războiul de Independență. De asemenea, s-au făcut observații referitoare la faptul că, de fapt, Carol I vine de la izvoarele Dunării și prin el și prin faptele de arme ale românilor noi am intrat din nou în posesia vărsării fluviului. Un parcurs simbolic. De asemenea, Emanoil Bucuța vorbea despre faptul că între Dunăre și Mare se consumă această glorioasă domnie a regelui Carol I. Toate aceste lucruri m-au îndemnat să mă gândesc la domnia principelui, respectiv regelui Carol I privind ceea ce s-a întâmplat în Dobrogea în această perioadă și mi-am dat seama că toate acestea s-au constituit într-un proiect de o grandoare fără precedent. A fost marele proiect național al lui Carol I, pentru că după obținerea Independenței, care a fost prima treaptă către modernizarea României, prin intermediul revenirii Dobrogei în granițele statului român, putea fi gândită modernizarea României la scară europeană și prin legătură directă cu Orientul și Occidentul”, a precizat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.

REALIZĂRI DE O AMPLOARE FĂRĂ PRECEDENT, ÎN FOSTA KUSTENGE Autoarea pune accent pe marile proiecte ale lui Carol I, legate de Dobrogea, parte a unui amplu proces de modernizare a României şi a sincronizării ei cu Europa. „Ideea de placă turnantă a țării noastre, în care Dobrogea și Marea joacă un rol foarte important, a stat la baza acestui proiect extraordinar de țară pe care l-a gândit Carol I. Am rememorat ceea ce s-a întâmplat în aceste prime decenii după revenirea Dobrogei la țară și mi-am dat seama că, efectiv, lucrurile care s-au făcut au o amploare fără precedent. Să ne gândim în primul rând la faptul că, în 1878, Kustenge era aproape o așezare rurală, suspendată într-o zonă de graniță, și ea devine prin intermediul acestei strategii pe termen lung, pe care o gândește Carol în legătură cu Dobrogea, o zonă deosebit de importantă, care dă să meargă spre ritmul de modernizare a României și al sincronizării ei cu Europa. Este foarte important pentru că podul de la Cernavodă face parte dintr-o concepție mai amplă, aceea de a a avea căi ferate, iar legarea căii ferate cu noua provinicie trebuia realizată prin intermediul podului de la Cernavodă, în 1895. Odată cu realizarea podului de la Cernavodă, zona aceasta, care fusese destinată, la început, băilor de sezon, devine un punct important în ideea comerțului și a deschiderii României către lume, iar acest proiect nu putea fi făcut decât prin intermediul unui port care să corespundă cu exigențele cele mai mari ale tehnicii din acea vreme, iar aici intervine geniul lui Saligny”, a mai spus dr. Doina Păuleanu.

PROIECTELE... CENTRULUI Au fost luate în considerare doar proiectele finanţate cu bani de la Centru, nu proiectele iniţiate de edilii Constanţei, motiv pentru care Cazinoul, deşi ridicat şi inaugurat în timpul domniei lui Carol I, nu-şi găseşte locul în această carte. „Ideea de a dezvolta bulevardul Elisabeta către mare îi aparține unui prefect, deoarece în această carte am tratat, pe de o parte, deciziile regale, dar și deciziile pe care le iau guvernele și reprezentații lor în teritoriu, prefecții, deoarece politica regelui Carol I se manifestă prin intermediul acestor paliere. De aceea am urmărit, pe de o parte, proiectele naționale, proiectele guvernamentale și proiectele prefectorale, dar făcute făcute toate cu banii de la Centru. Nu m-am referit la proiectele făcute de edilii Constanței, pe banii contribuabililor de aici, ci tot ceea ce s-a construit ca voință a acestui proiect național. Aici și-au găsit locul nenumărate elemente și ctitorii, cele mai importante din prima parte a revenirii Dobrogei la trupul țării”, spune autoarea volumului „Regalitatea şi Marea. Dobrogea 1878-1914”.

PE URMELE REGINEI-POETE, ÎN VUIETUL MĂRII Deşi Carol I avea rău de mare, Dobrogea s-a numărat printre locurile des vizitate de familia regală, iar ataşamentul pentru acest ţinut, pentru oamenii de aici este redat în acest volum. „Dobrogea devine deosebit de însemnată, regele vine de nenumărate aici, lui îi aparține și ideea de a face o flotă comercială, în aceeași idee a deschiderii către lume. Vine de fiecare dată aici când se botează vapoarele. Redau sentimentele de iubire și admirație reciprocă pe care le aveau locuitorii pentru rege și regele pentru locuitorii acestei zone. Intru în intimitatea vieții reginei Elisabeta în zilele pe care ea le petrecea la Pavilionul Regal, acolo unde stătea în vuietul mării, ca să-i vină inspirația și să scrie pagini din opera ei literară, pe de o parte, sau pe de cealaltă parte invita intelectualitatea urbei și oamenii care veneau spre a putea fi primiți de Casa Regală, demonstrând că la acea vreme Constanța era o zonă a elitelor. Atât regele, cât și regina erau deschiși către elitele locale pe care le cunoșteau, pe care le îndrăgeau, pe care le cooptau în proiectele naționale pe care le gândiseră”, mai spune dr. Doina Păuleanu.

ENTUZIASM, DĂRUIRE, SACRIFICIU Ampla lucrare „Regalitatea şi Marea. Dobrogea 1878-1914” se încheie cu vizita familiei imperiale ruse la Constanţa, care a însemnat şi ultima vizită a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta la Constanţa. „După ce trec în revistă tot ceea ce a însemnat acest proiect cu ctitoriile sale însemnate, cu clădirile care au rezultat de aici, cum este Catedrala (n.r. Catedrala cu hramul „Sfinții Petru și Pavel“), cum este Moscheea (Moscheea „Carol I“), Pavilionul Regal și multe alte lucruri realizate aici prin această voință centrală, închei această carte printr-o observație a lui Cezar Petrescu, care spunea că în orice operă de artă sau în orice lucrare a omului care să dăinuie trebuie depuse entuziasm, dăruire și efortul unei vieți. Regele Carol I, spune Cezar Petrescu, și-a pus viața, priceperea și activitatea în slujba acestei țări, în slujba modernizării României. Cu vizita familiei imperiale ruse la Constanța, din 1 iunie 1914, care marchează și ultima venire a regelui Carol și a reginei Elisabeta la Constanța, se încheie, de fapt, o lume”, conchide autoarea volumului.

Citește și:

„Regalitatea și Marea”, la Gaudeamus

În cinci zile, la București s-au cumpărat cărți de 3.200.000 euro