Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, românii care speră la un loc de muncă în străinătate, într-unul din statele care nu au impus încă restricţii, vor beneficia de condiţii de angajare similiare cetăţenilor comunitari. Ţinînd cont de faptul că de acum candidaţii la o slujbă europeană nu vor mai fi nevoiţi să bată drumurile pînă la Bucureşti, pentru a participa la preselecţiile organizate de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, aceştia pot intra în legătură cu ofertanţii din UE direct prin intermediul reţelei EURES. Prin intermediul acestui portal care reprezintă o interfaţă între angajatorii comunitari dornici să caute forţă demuncă, dar şi tinerii care visează la o viaţă mai bună, toate etapele premergătoare angajării se vor realiza online. Potrivit reprezentanţilor Departamentului pentru Munca în Străinătate (DMS), reţeaua EURES a fost creată în scopul facilitării liberei circulaţii a forţei de muncă în UE, cu un rol esenţial în cooperarea dintre Comisia Europeană, Serviciile Publice de Recrutare din statele membre, plus Norvegia, Liechtenstein, Elveţia şi Islanda. Prin intermediul celor peste 700 de consultanţi de pe bătrînul continent, EURES oferă servicii de informare, ghidare şi plasare a forţei de muncă. Dacă în statele care au impus României măsuri tranzitorii accesul la locurile vacante se realizează în baza acordurilor bilaterale, pentru cele zece ţări comunitare libere la circulaţia forţei de muncă lucrătorii autohtoni nu mai au nevoie de formalităţi suplimentare. Potrivit preşedintelui DMS, Daniela Nicoleta Andreescu, la începutul acestei săptămîni, în baza de date a EURES erau înregistrate 737.591 de slujbe vacante. Aflată printre statele care au impus măsuri tranzitorii pentru cetăţenii români şi bulgari, Germania pune la dispoziţia imigranţilor din noile ţări membre peste 190.000 de locuri de muncă, fiind urmată de Cehia - 66.665, Franţa - 52.686, Belgia - 28.285, Austria - 27.883 şi Finlanda - 20.730. La polul opus se află Polonia cu 147 de locuri de muncă, Malta - 160 şi Estonia - 5. Avînd experienţa propriei integrări în UE, Lituania şi-a maifestat clar intenţia de a nu recurge la restricţii în cazul românilor şi bulgarilor. De altfel, acest stat a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere pe segmentul cererii de forţă de muncă, în această perioadă, autorităţile de la Vilnius punînd la bătaie 8.270 de locuri de muncă.