Reuniunea aniversată a Alianţei Nord-Atlantice s-a încheiat sîmbătă la Strasbourg printr-o declaraţie oficială, discuţiile fiind însă dominate de Afganistan. Securitatea Aliaţilor este strîns legată de securitatea şi stabilitatea Afganistanului şi de aceea misiunea Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) sub mandat ONU şi la care contribuie în prezent 42 de ţări rămîne prioritatea NATO. Strategia Obama va fi pusă în practică şi se doreşte pe măsură ce Afganistanul îşi va mări capacităţile, contribuţia NATO în domeniul securităţii să evolueze şi accentul va fi pus progresiv pe încadrarea şi formarea forţelor afgane. NATO şi-a respectat angajamentele pentru sprijinirea stabilizării Afganistanului, a declarat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, la încheierea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la Strasbourg, iar membrii NATO sînt gata să desfăşoare pînă la 5.000 de soldaţi suplimentari.

După ce s-a urat un formal Bun Venit noilor Membri Coraţia şi Albania şi revenirea Franţei pe deplin în structurile NATO, de la care se doreşte consolidarea Alianţei a fost salutată. Apoi, NATO rămîne pe deplin determinată să se sprijine pe punerea în funcţiune în Kosovo a structurilor de securitate multietnice convenite. Mult mai spinoasă sînt însă relaţiile cu Rusia. “Sîntem profund preocupaţi de faptul că, de la 12 decembrie 2007, Rusia menţine suspendarea unilaterală a obligaţiilor juridice care îi revin din tratatul CFE privind limitarea forţelor convenţionale în Europa”, este principala îngrijorare la care se adaugă acţiunile desfăşurate în Georgia, care “au pus la îndoială ataşamentul Rusiei faţă de principiile fundamentale ale OSCE pe care se fundamentează stabilitatea şi securitatea în Europa, principii din care este inspirat tratatul CFE”. Cooperarea crescută între Rusia şi NATO este condiţionată de revenirea în cadrul tratatului CFE, dar şi de colaborarea privind apărarea antirachetă, care să fie caracterizată în special prin cea mai mare transparenţă şi prin măsuri de încredere reciproce care să răspundă oricărei eventuale îngrijorări. Tot legată de Rusia este şi temerea privind militarizarea zonei artice după ce oficialii de la Moscova şi-au anunţat intenţia de a-şi mări jurisdicţia asupra platoului continental.

În summit-ul aniversar s-a salvat in extremis şi numirea unui succesor lui Jaap de Hoop Scheffer. Prim-ministrul danez Anders Fogh Rasmussen şi-a confirmat vineri calitatea de candidat la postul de secretar general al NATO. Acesta şi-a depus deja de ieri demisia la Palatul Regal, reginei Margrethe a II-a, fiind imediat înlocuit de ministrul de Finanţe Lars Loekke Rasmussen, fără vreo legătură de rudenie. Numai că numirea sa s-a lovit de opoziţia Turciei, care a impus condiţii drastice. Turcia îi reproşează lui Anders Fogh Rasmussen sprijinul acordat ziarului danez care a publicat în 2005 un set de caricaturi ale profetului Mahomed şi refuzul de a închide canalul de televiziune Roj TV, considerat de oficialii de la Ankara drept portavoce a rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Turcia a renunţat la obiecţii la încheierea summit-ului, după ce preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat garant pentru respectarea mai multor angajamente, a declarat sîmbătă premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. Mai multe ziare turce au afirmat că Turcia a obţinut asigurări privind interzicerea difuzării din Danemarca a programelor Roj TV, dar şi promisiunea că Anders Fogh Rasmussen va adresa lumii musulmane un mesaj pozitiv în legătură cu criza provocată de caricaturi. Scuzele vor fi prezentate la cel de-al doilea summit al Alianţei Civilizaţiilor, ce are loc azi la Istanbul. Alianţa Civilizaţiilor, idee lansată de Spania, cu sprijinul Turciei, în septembrie 2004 şi preluată ulterior de ONU, este o iniţiativă destinată consolidării dialogului intercultural şi a depăşirii neînţelegerilor reciproce, în principal cele dintre lumea musulmană şi cea occidentală. Presa turcă afirmă că Ankara a obţinut şi promisiuni privind numirea unor oficiali turci în funcţii-cheie la NATO, cea de adjunct al secretarului general, cea de reprezentant în Afganistan al Alianţei şi cea de responsabil pentru dezarmare. Turcia, pînă de curînd singura ţară musulmană membră a NATO, este a doua putere în cadrul Alianţei din punct de vedere al numărului de membri ai armatei cu circa 520.000 de militari, după SUA.

Ceea ce a împiedicat summit-ul să fie un succes au fost protestele care nu de puţine ori au degenerat în violenţe. Forţele de ordine au procedat la 300 de arestări de la Strasbourg. Manifestanţii violenţi proveneau din diverse ţări europene. Cu cagule şi înarmaţi cu bare de fier, aproximativ o sută de militanţi care au adoptat o tactică de tip Black Blocks, dezvoltată în anii \'80 de militanţi antinucleari autonomi, care purtau un anumit gen de îmbrăcăminte pentru a evita identificarea, precum haine negre, cagule şi căşti de motocicletă, au jefuit, distrus şi incendiat un post de poliţie neocupat, un hotel din lanţul Ibis, o capelă, o farmacie, precum şi clădiri goale ale oficiului de turism din apropiere de frontieră, în vecinătatea podului Europa de pe Rin. Pe acoperişul capelei ei au scris: \'”Religia nu este altceva decît umbra proiectată de univers asupra inteligenţei umane. Victor Hugo”. Alţi circa 7.000 de manifestanţi, proveniţi din Germania, au fost cu greu ţinuţi în frîu în sectorul Kehl\' de forţele de securitate germane. Printre manifestanţi ar exista circa zece răniţi uşor, cea mai mare parte fiind preluată de serviciile de urgenţă.