Micul cutremur financiar de ieri, de pe piaţa valutară autohtonă, nu a fost decât o reacţie spontană faţă de vestea apropiatei insolvenţe a Italiei. Ştirea a apărut ca din senin şi a fost urmată de o informaţie şi mai alarmistă, anume că Angela Merkel a vorbit la telefon personal cu premierul Italiei, cerându-i să pună în aplicare urgent un plan de austeritate. La toate astea s-a adăugat şi ezitarea liderilor europeni de a aproba noul împrumut pentru Grecia, după ce ştim deja ce probleme au Irlanda, Spania şi Portugalia. Ne confruntăm cu un principiu al dominoului?

De când America a anunţat că, dacă până la 2 august congresul nu aprobă depăşirea limitei datoriei publice, SUA riscă să ajungă în incapacitate de plată, ca Grecia sau Italia, mai nou, parcă toată lumea a luat-o razna! Unde mai pui că România s-a găsit tocmai acum să vândă câteva procente din capitalul de stat pe care îl mai deţinem la Petrom, deşi tot analiştii susţin că vom ieşi în pierdere, dacă nu aşteptăm încă doi ani... Peste tot se pune problema lichidităţilor, a cash-ului, din cauza datoriilor pe care le au guvernele şi fiecare încearcă să scoată bani din piatră seacă. Ce să comentezi?

Am auzit vorbindu-se, în aceste zile, despre \"capitalul şmecher\" şi despre cel \"fricos\". Din confruntarea acestor două tipuri de reacţie bancară s-ar părea că se naşte actualul fenomen de principiu al dominoului... Mai mult nu ştiu să vă spun şi nici nu am habar ce ar putea urma. Pe plaiurile mioritice, văd că guvernul a fost mai preocupat să-l urechească pe Funeriu pentru bac, decât să se întrunească de urgenţă pentru analiza situaţiei economice internaţionale. Ăştia, sunt deja în vacanţă, în campanie electorală sau în criză? Nouă nu ne rămâne decât să aşteptăm resemnaţi... Fereşte-ne, Doamne!