FORŢĂ A BINELUI, UNEORI În decembrie 1996, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 21 noiembrie Ziua Mondială a Televiziunii, în semn de sărbătorire a zilei în care s-a desfăşurat primul Forum Mondial al Televiziunii, în urmă cu 16 ani. Conceptul de aniversare a televiziunii a apărut ca ”simbol al recunoaşterii impactului în continuă creştere pe care televiziunea îl are asupra luării de decizii prin direcţionarea atenţiei, la nivel mondial, asupra conflictelor şi a ameninţărilor la adresa păcii şi a securităţii, precum şi al recunoaşterii rolului său potenţial în consolidarea atenţiei pe alte probleme majore, inclusiv pe cele economice şi sociale”. Ziua Mondială a Televiziunii nu sărbătoreşte dispozitivul în sine, ci mai degrabă filosofia pe care o reprezintă, considerând televiziunea ”simbol pentru comunicare şi globalizare în lumea contemporană”.

În cadrul primului Forum Mondial al Televiziunii, organizat de ONU în 21 şi 22 noiembrie 1996, lideri internaţionali din media au purtat discuţii despre semnificaţia din ce în ce mai importantă a televiziunii în lumea aflată şi atunci în continuă schimbare, căutând soluţii pentru consolidarea cooperării. ”Televiziunea poate reprezenta o forţă impresionantă a binelui. Poate educa mulţi oameni în privinţa lumii care îi înconjoară şi poate aduce lumină în colţurile întunecate, măcinate de ignoranţă şi de ură”, arăta un mesaj din 2003 al lui Kofi Annan, pe atunci secretarul general al ONU. Industria televiziunii se găseşte în poziţia unică din care poate promova înţelegerea şi toleranţa mutuală, cu un conţinut care împărtăşeşte poveşti nu doar despre cei puternici şi bogaţi, dar şi despre ţările în curs de dezvoltare care găzduiesc majoritatea populaţiei mondiale.

DEPENDENŢĂ PRIMEJDIOASĂ Pentru 90% dintre români, televizorul este metoda ideală de a-şi petrece timpul liber. Românii au privit mai mult la TV în perioada recesiunii, mai precis 4,17 ore pe zi în 2010, faţă de 3,48 de ore pe zi, cât petreceau în faţa micului ecran în perioada de creştere economică. Media din 2010 este una dintre cele mai mari cote din ultimii cinci ani, comparabil cu media realizată de britanici, de 3,57 de ore şi de spanioli, cu 3,49 ore, conform unei cercetări Eurodata. Cum nivelul de viaţă nu a crescut, ba mai mult, au existat tăieri salariale, datele din 2011 ar putea bate orice record.

În ultima vreme, nu mai puţin de cinci studii au scos în evidenţă însă efectul negativ pe care statul în faţa televizorului îl are asupra sănătăţii. În primul rând, apariţia bolilor cardiovasculare. Asociaţia Americană a Inimii a monitorizat 8.800 de femei şi bărbaţi, pe o perioadă de şase ani. Voluntarii petreceau, în medie, peste două ore pe zi în faţa televizorului şi s-a constatat că aceşti subiecţi prezentau un risc cu 80% mai mare de a suferi un atac cerebral sau infarct, faţă de cei care stăteau mai puţin la televizor. Riscul se păstrează indiferent de obiceiurile alimentare, dacă subiecţii erau sau nu fumători, dacă erau persoane sedentare sau active.

EFECTE NEGATIVE La copii, sexualitatea precoce este un alt efect negativ al televizorului. Studii realizate tot peste ocean arată că televiziunea are o influenţă nefastă asupra vieţii sexuale a adolescenţilor. Unui număr de 4.808 adolescenţi virgini, cu vârste sub 15 ani, li s-a studiat comportamentul sexual, timp de un an de zile. S-a constatat că procentul celor care şi-au exprimat dorinţa de a-şi începe viaţa sexuală a fost cu 72% mai mare, la finalul studiului, în rândul tinerilor care s-au uitat peste două ore pe zi la televizor, comparativ cu adolescenţii care nu petrec prea mult timp în faţa televizorului.

Un alt efect negativ pe care televizorul îl are asupra calităţii vieţii este că uităm să comunicăm şi să interacţionăm cu persoanele apropiate. Cercetătorii subliniază faptul că privitul la televizor creează dependenţă, iar calitatea vieţii sociale scade dramatic. Cu cât numărul orelor petrecute de o persoană în faţa unui ecran creşte, cu atât este mai puţin sociabil.