CAUZĂ ŞI EFECT Politica fiscală nu susţine revenirea economiei, dar nici politica monetară nu poate contribui mai mult decât în prezent, din cauza presiunilor inflaţioniste, spune guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar persistă anticipaţiile inflaţioniste. Nu credem că dacă am avea o politică monetară mai laxă ar ieşi altceva. Reducerea deficitului bugetar de la 9 la 3% din PIB a fost un efort mare, dar chiar şi aşa, stimulentele politicii monetare nu au compensat efectele fiscalităţii”, comentează Isărescu, precizând că „politica fiscală nu a avut prea multe opţiuni, în ultimii ani”, pentru că a fost şi rămâne „prizoniera propriei greşeli, aceea de a fi prociclică în perioada de boom de dinainte de 2009”. În ceea ce priveşte politica monetară, Isărescu punctează că, în special în statele emergente precum România, o primă limitare vine din şocul de ofertă, fapt care pune băncile centrale într-o mare dilemă. „Trebuie sau nu să contrăm aşa ceva?”, se întreabă guvernatorul BNR, fără a explica totuşi de ce un şoc de ofertă se simte mult mai puternic în România decât în alte state. „Politica monetară controlează cererea, legătura mistică pe care uneori nici economiştii nu o înţeleg. Un lucru este cert - prevenirea scumpirilor generează fluctuaţii accentuate ale producţiei şi şomajului”, completează şeful băncii centrale.

DESPRE CARTOFI ŞI PROTESTE Lângă preţurile internaţionale la ţiţei, care dau tonul „distracţiei” (a se citi „volatilităţii”), Isărescu pune şi preţurile alimentare, amintind amuzat că cineva i-a sugerat anul trecut să constituie rezerve de cartofi, în loc de aur: „În asemenea cazuri, când presiunea inflaţiei se duce şi în salarii, întreaga piaţă este afectată”. Reiterând că strategia ţintirii inflaţiei a fost introdusă flexibil în România, Mugur Isărescu arată că orice bancă centrală se uită permanent la cursul de schimb, chiar dacă nimeni nu recunoaşte asta. El rememorează şi protestul exportatorilor, care strigau în faţa BNR „Isărescu, nu uita, banca nu este a ta!”, subliniind că, „oricât de tentantă părea pentru public aprecierea leului, riscurile unei creşteri excesive erau prea mari”. Chiar şi cu toată prudenţa băncii centrale, România a fost prinsă în ofsaid în 2007, când a aderat la UE deşi inflaţia era relativ ridicată iar populaţia era orice, numai educată financiar nu. În cadrul expunerii „Grade de libertate în politica monetară”, Isărescu mai notează că „funcţionarea băncilor centrale prezintă un deficit de democraţie, întrucât conducerile instituţiilor sunt numite şi nu alese”. „Nu poţi să dai unor tehnocraţi, oricât de bine pregătiţi ar fi, puteri nelimitate”, conchide şeful BNR.