Proiectul guvernamental privind introducerea taxei pe fast-food în scopul de a combate obezitatea îi nemulţumeşte pe specialiştii din domeniul alimentaţiei şi generează îndoieli cu privire la eficienţa sa. Această taxă, în cazul în care va fi adoptată, este foarte rară în Europa. Franţa a intenţionat să introducă o astfel de măsură în 2008, dar a renunţat. „Nu mai putem rămâne cu braţele încrucişate. Trebuie să îi reînvăţăm pe români să se hrănească în mod corect”, a declarat secretarul de stat pentru Sănătătate, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, apărând acest proiect cu ocazia unei dezbateri publice care avut loc săptămâna trecută. Aceasta este însă o misiune dificilă într-o ţară cunoscută pentru mesele copioase, adeseori cu mâncăruri destul de grase şi care includ invariabil carne de porc. Potrivit statisticilor ministerului, aproape un român din doi este supraponderal, ţara ocupând locul al treilea în Europa după prevalenţa obezităţii. Bolile şi problemele asociate cu obiceiurile alimentare nesănătoase au înregistrat un progres în ultimii ani, în special în rândul tinerilor. Dacă obezitatea afectează până în prezent un număr limitat de copii (3,5%), tendinţa este cea care reprezintă o îngrijorare, acest procent dublându-se în patru ani. Oamenii de afaceri nu contestă aceaste cifre. Dar ei apreciază că situaţia nu se va schimba doar prin impunerea unei noi \"contribuţii\", pe lângă cele 300 de taxe deja existente. Ei acuză, de asemenea, Ministerul Sănătăţii că a pregătit acest proiect fără a consulta patronatul şi sindicatele şi, mai ales, fără a preciza ce produse vor intra sub incidenţa taxei. “Românii mănâncă prost pentru că sunt săraci”, explică preşedintele sindicatului industriei alimentar, Dragoş Frumosu. În opinia lui, taxarea hamburgerilor, a chipsurilor sau a produselor de patiserie nu face decât să determine oamenii să se îndrepte către alte produse ieftine, “şi mai puţin sănătoase, fabricate în condiţii insalubre”. Şi directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, spune că orice măsură restrictivă poate avea un efect contrar dacă nu este însoţită de o campanie de educaţie. “Este ca fructul interzis”, a spus directorul. Preşedintele Romalimenta, Mihai Vişan, insistă asupra “impactului economic şi social” al acestui proiect, care penalizează consumatorii, evocând deja creşteri ale preţurilor de până la 20% şi disponibilizarea a 35.000 de persoane.