Fermierii români se confruntă cu greutăţi ȋn desfăşurarea activităţii din cauza unor prevederi legale care îi împiedică să-şi asigure forţa de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura de înregistrare a acestora în registrul zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă. „În acest scop, opinăm că Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi Legea nr. 52/2011 privind exercitatea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri trebuie modificate. După cum este bine cunoscut, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent. Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional, în diferite perioade ale anului, şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri”, se arată într-un comunicat al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Muncitorii zilieri care lucrează în agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt în acelaşi timp beneficiari de ajutoare sociale plătite de stat. „Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglemetată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001. Muncitorii zilieri trebuie înregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor, care se comunică în extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea, impozitul de 16% reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană în parte, precum şi impozitul reţinut şi virat. Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată. Ca urmare, beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din munca ocazională desfăşurată ca zilieri pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să îl restituie pe cel considerat încasat necuvenit“, potrivit aceleiaşi surse.

Cum veniturile realizate din munca ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent, beneficiarii acestora refuză să mai lucreze ca zilieri. Dacă totuşi acceptă să muncească cu ziua, nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie înregistraţi în registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata în condiţiile legii, pentru că, dacă sunt identificaţi cu venituri, îşi pierd ajutoarele sociale. „Acest fenomen generează consecinţe economice şi sociale nocive, după cum putem menţiona imposibilitatea desfăşurării activităţii pentru lipsa forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plata impozitului pe venit, încurajarea muncii în afara legii (munca “la negru”), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, încurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe periodă lungă, imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia. Fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările împinşi să accepte munca la negru şi, încălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011. Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure şi permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale şi nu sunt considerate sigure de acest segment social”, potrivit comunicatului.

„Ţinând cont de aceste aspecte, considerăm că ar fi utile modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale. Faptul că beneficiarii ajutoarelor sociale realizează venituri din munca ocazională nu este de natură să le schimbe pe loc starea de vulnerabilitate şi nu se poate presupune că nu mai au nevoie de ajutoare sociale, dar le poate ameliora nivelul de trai şi le poate schimba astfel modul de abordare faţă de muncă. Această excepţie ar fi o măsură justă şi pozitivă cu efecte profitabile pe plan economic şi social. Statul ar încasa în mod corect impozitele pe venit din munca zilieră, fermierii şi-ar putea efectua lucrările asigurându-şi forţa de muncă de care au nevoie, s-ar consolida conştiinţa necesităţii muncii, mulţi zilieri ar putea fi încadraţi permanent în muncă, pătura vulnerabilă ar putea fi redusă şi în acest fel ar putea scădea presiunea asupra bugetului public”, mai arată LAPAR.

Reglementările care au generat acest fenomen afectează toate domeniile de activitate din economia natională care au nevoie de forţa de muncă zilieră, iar excepţia propusă nu are nici un impact negativ asupra bugetului consolidat. „În acest sens dorim să identificăm o soluţie de ameliorare a acestei stări şi de modificare a legii în sensul exceptării venitului din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale, scop în care propunem completarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 cu această excepţie. O altă soluţie ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci doar acelora care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi, sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei.

Este complet nefiresc ca aceia care pot munci să trăiască din ajutoare sociale şi la fel de nefiresc este ca statul, odată ce le acordă ajutoare sociale şi acestora, să nu le permită să muncească prin suspendarea, încetarea şi rambursarea ajutoarelor. Un alt aspect care priveşte strict Legea nr. 52/2011 este acela al simplificării modalităţii de înregistrare în registrul de evidenţă a zilierilor, în sensul că în ascesta să fie înregistraţi zilierii când s-au prezentat pentru prima dată la muncă, când li se face instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă. Înregistrarea zilnică a acestora în registru ocupă foarte mult timp în mod inutil”, potrivit LAPAR.