În perioada 8 - 12 februarie, la Bucureşti s-a întrunit Adunarea generală şi Consiliul Director a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR). Adunarea generală a ACoR îşi propune, pe parcursul celor trei zile de lucrări, analiza problemelor cu care se confruntă comunele din România, autorităţile administraţiei publice locale ale acestora, precum şi a drepturilor aleşilor locali şi ale celorlalte categorii de personal din administraţia publică locală, inclusiv ale celor din instituţiile/serviciile publice de interes local, drepturi ce decurg din Statutul aleşilor locali, Statutul funcţionarilor publici, legislaţia muncii, contractele colective de muncă şi/sau din contractele individuale de muncă. Filiala judeţului Constanţa a ACoR este reprezentată de 30 de primari, fiind cea mai numeroasă delegaţie care participă la aceste lucrări. “Acest fapt reprezintă, încă o dată, interesul şi preocuparea primarilor judeţului Constanţa pentru rezolvarea problemelor administraţiei judeţului Constanţa“, a declarat preşedintele ACoR Constanţa, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju. Edilul constănţean a adăugat că în prima zi a lucrărilor s-a semnat declaraţia privind Agenda Comunelor din România, ca document de analiză şi propuneri pentru toate partidele parlamentare, precum şi pentru oricare alţi factori interesaţi în vederea elaborării politicilor publice privind dezvoltarea durabilă a satului românesc. Dezbaterile, pe parcursul primelor două zile, au cuprins probleme ce privesc administraţia publică locală, discutate cu secretari de stat şi cu alţi decidenţi din administraţia publică centrală: primul ministru al României, Emil Boc, prim-vicepremierul Dan Nica, Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ilie Sîrbu, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, secretari de stat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii.

“Unul dintre subiectele discutate a făcut referire la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Membrii ACoR au propus ca refuzul de a acorda îngrijire unei persoane vîrstnice sau cu handicap, la solicitarea primarului, să conducă la încetarea ajutorului social. De asemenea, s-a propus efectuarea de anchete sociale, cu caracter obligatoriu, la interval de un an, deoarece se pot face aceste anchete ori de cîte ori se impune; adeverinţele de venit de către Direcţiile generale ale Finanţelor Publice Judeţene să se elibereze, pe bază de tabel, funcţionarilor publici desemnaţi de primar; persoanele al căror ajutor social rezultat din calcul este de pînă la 5 lei, să nu beneficieze de prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 410/2008 privind stabilirea specificaţiilor şi punerea în aplicare a planurilor anuale 2008 şi 2009 pentru furnizarea de produse alimentare provenite din stocurile de intervenţie comunitare către persoanele cele mai defavorizate din România şi de prevederile Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor“, a declarat Mariana Gîju. O altă propunere a fost aceea ca acordarea ajutorului social să fie limitată ca perioadă, iar studenţii să beneficieze de ajutor social, pe întreaga perioadă a studiilor. Referitor la relaţia cetăţean - servicii publice organizate la nivel judeţean sub “umbrela” Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a existat propunerea ca cetăţenii care solicită serviciile instituţiilor judeţene să se adreseze la persoanei din cadrul primăriei, iar acesta să depună documentele la instituţiile judeţene respective. Conform afirmaţiilor primarilor, ar trebui să fie transferate către autorităţile administraţiei publice locale competenţe privind managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene, iar Centrele de permanenţă care au în dotare o ambulanţă să nu fie obligate a deveni centre mobile şi să rămînă centre de permanenţă medicală fixe, în funcţie de specialitatea fiecărei localităţi. “Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor, ar trebui să nu impună administraţiei publice locale doar contractele pe care le încheie aceste instituţii, ci să lase la dispoziţia administraţiei publice locale aprecierea privind numărul medicilor care să deservească populaţia din localitate. Plata medicilor şi a asistentelor medicale să se efectueze de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi să se întocmească un nomenclator a ceea ce reprezintă şi semnifică o urgenţă ce trebuie să beneficieze de asistenţă medicală în cadrul unui Centru de permanenţă, iar la nivelul localităţilor să funcţioneze un număr mai mare de farmacii“, a afirmat Gîju. În domeniul agriculturii, primarul constănţean a precizat că ar trebui să fie transferate în proprietatea comunelor sau oraşelor terenuri din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, ar trebui relansat programul de irigaţii; subvenţiile să fie acordate în timp optim.