Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Jean Paul Costa, a declarat că, pe lângă problema retrocedării proprietăţilor, constatată recent în cazul pilot al CEDO, există şi alte probleme precum durata excesivă a proceselor, condiţiile de detenţie şi divergenţa între jurisprudenţa diferitelor Curţi de Apel. “Subiectul la ordinea zilei este cazul pilot emis recent referitor la retrocedarea proprietăţilor. Un caz pilot înseamnă un caz care constată existenţa unei probleme sistemice, structurale, care încearcă să indice statului pârât - în speţă României - care sunt măsurile cu caracter general, mai ales de natură legislativă, care trebuie adoptate pentru rezolvarea acestei probleme structurale, care afectează un număr mare de persoane”, a explicat Costa. El a adăugat că retrocedarea proprietăţilor nu este singura problemă cu caracter repetitiv constatată de instanţa de la Strasbourg: “Recent a fost adoptată o lege - la începutul săptămânii, dacă nu mă înşel - care prevede mecanisme pentru accelerarea procedurilor judiciare la nivel naţional. Această lege este un lucru important. Poate că nu este o soluţie suficientă sau ideală, dar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, m-a asigurat că are un plan ambiţios şi realist pentru a accelera durata procedurii interne în România”. Jean Paul Costa a menţionat şi problema condiţiilor din închisori, concluzionând că există progrese de făcut şi în acest domeniu. “Mă gândesc de asemenea şi la problema aparent tehnică, dar importantă şi specifică României, care este legată de divergenţele între jurisprudenţa diferenţelor Curţilor de Apel şi uneori chiar în cadrul aceleiaşi Curţi de Apel, ceea ce face ca justiţiabilii să vină în faţa CEDO şi să spună de ce pentru aceeaşi problemă o persoană este supusă unui tip de soluţie, iar o alta unui tip complet diferit”, a mai spus el. Revenind la cazul pilot al CEDO referitor la România, oficialul a spus că există un termen de 18 luni la dispoziţia autorităţilor de la Bucureşti pentru adoptarea de măsuri. El a apreciat că este necesară o legislaţie unificată şi suficient de echitabilă pentru a nu fi afectate nici interesele personale, nici cele generale. La rândul său, Corneliu Bârsan, judecător român la CEDO, a ţinut să sublinieze că, în urma cazului pilot, este pentru prima dată când România are o reacţie foarte clară. Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la CEDO, a dorit să puncteze faptul că ţara noastră nu riscă excluderea din CE, contrar comentariilor de acest gen vehiculate în presă. Totodată, el a spus că măsurile pe care România trebuie să le ia nu pot fi adoptate de MAE sau de CEDO.