A fost lansată cea de-a doua ediţie a unei cercetări sociologice ce își propune să aducă în atenția publică percepția elevilor din județul Constanța asupra nivelului de respectare a drepturilor elevilor, cercetare realizată de Asociația Elevilor din Constanța (AEC). Potrivit unui comunicat al organizaţiei, studiul a fost realizat pe un număr de 21 de indicatori, atât cantitativi cât și calitativi, cu scopul de a prezenta o imagine de ansamblu asupra situației din școlile constănțene. Studiul este bazat pe un eșantion reprezentativ de 457 de elevi respondenți, din 40 de unități de învățământ liceal din județul Constanța, cu o marjă de eroare de 4,44% la un nivel de încredere de 95%. Reprezentativitatea raportului este dată de faptul că elevii respondenți provin de la toate filierele, profilele și specializările existente, atât din mediul rural, cât și din mediul urban, cu o rază întinsă de acoperire din punct de vedere geografic.

Una dintre cele mai îngrijorătoare situații prezentate de studiu se regăsește chiar la început, și anume faptul că 40,3% dintre elevii de liceu din județul Constanța consideră că drepturile lor sunt respectate parțial sau nu sunt respectate deloc. Pe de altă parte, 23,6% dintre elevi nu au auzit de existența Statutului Elevului, codul drepturilor și îndatoririlor elevilor, până la completarea chestionarului, iar aproximativ ⅓ dintre respondenți consideră că gradul lor de cunoaștere a prevederilor Statutului Elevului este foarte slab sau slab.

Județul Constanța nu stă foarte bine nici în ceea ce privește sprijinirea dreptului la liberă exprimare în unitățile de învățământ. Astfel, 58,2% dintre elevi simt că mediul lor școlar eșuează în a promova dreptul la liberă exprimare, fapt ce poate avea un impact major asupra felului în care elevii se raportează la școală, o bună parte dintre ei simțindu-se nefericiți în cadrul ei. De asemenea. discriminarea nu este un concept străin pentru educația din județ, iar, în ciuda faptului că Dobrogea constituie un mozaic etnografic, sistemul suferă de mari disparități în ceea ce privește incluziunea socială. 37,9% dintre elevii respondenți au fost supuși unor cazuri de discriminare din partea elevilor, profesorilor sau personalului școlii, principalele motive fiind constituite de etnie, statut social, aspect fizic sau capacitate intelectuală.

Un alt semnal de alarmă este reprezentat de problema accesului liber la educație, 66,5% dintre elevi afirmând că în anul școlar anterior le-au fost solicitați bani pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a unității de învățământ (renovări, utilități, pază, bunuri materiale). ”Analizând rezultatele, situația arată că, anual, elevilor le sunt solicitate sume care pleacă de la 50-100 de lei și ajung chiar până la 400 de lei. Principalele cheltuieli asigurate din sumele cerute elevilor și părinților sunt cele privind lucrări de reparație/modernizare, bunuri și servicii, materiale consumabile și asigurarea pazei. Deloc surprinzător este faptul că aceste cheltuieli sunt exact acelea care cad în responsabilitatea autorităților locale” - Barometrul respectării drepturilor elevilor 2017-2018.

Un fapt extrem de grav prezentat de studiu este încălcarea a două drepturi ale elevilor protejate și de Codul Penal. 62,8% dintre elevii care au completat chestionarul afirmă că le-a fost consemnată cel puțin o dată absență în catalog, deși erau prezenți la oră. Or, profesorii ce încalcă acest drept al elevilor, de a fi consemnați absenți doar dacă sunt cu adevărat absenți, săvârșesc infracțiunea de fals intelectual, reglementată de art. 321 din Codul Penal. Pe de altă parte, se observă o perpetuare a anumitor practici din perioada comunismului, printre care forțarea elevilor la muncă forțată în folosul școlii, 18,2% dintre elevi afirmând că în liceul lor există sancțiuni de ordin pecuniar sau care obligă elevii la derularea de muncă în folosul unității de învățământ.

Aceste sancțiuni contravin art. 212 al Codului Penal, persoanele ce le impută fiind pedepsite conform legii. ”Barometrul respectării drepturilor elevilor constituie atât o analiză comprehensivă a situației învățământului constănțean, cât și un instrument menit să determine autoritățile să ia măsuri în ceea ce privește nivelul de cunoaștere al elevilor față de drepturile lor, dar și al unor profesori și manageri de unități de învățământ ce au rămas ancorați în vremurile de mult apuse. Societatea a evoluat, elevii încep să își revendice drepturile, iar acest fapt trebuie privit ca pe unul benefic, pentru că el determină crearea de cetățeni responsabili, care nu se supun abuzurilor. Într-adevăr, se observă schimbări, mai ales în privința percepției elevilor față de respectarea drepturilor lor, așa cum arată studiul, dar problemele rămân. Este nevoie de desfășurarea unor acțiuni de informare la nivelul unităților de învățământ, respectarea drepturilor elevilor nu poate reprezenta un deziderat în absența promovării lor” - a afirmat, potrivit sursei citate, Andrei-Mihai Tănase, președintele AEC.

Studiul integral poate fi consultat la adresa web:

https://www.asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2018/11/Barometru-FINAL.pdf