România va intra în hora procedurii de deficit excesiv alături de Malta, Polonia, Lituania şi Letonia, toate aceste state urmînd să joace după cum le cîntă Comisia Europeană (CE) - autoritatea competentă să aplice măsurile disciplinare în acest caz. Procedura de deficit excesiv se declanşează de către CE la adresa statelor membre UE care au depăşit pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, stipulat de legislaţia europeană. Măsurile disciplinare vizează, prin recomandări precise, aducerea deficitului sub pragul de 3% prevăzut în Pactul European de Stabilitate. În cazurile de încălcare foarte gravă a acestei prevederi se poate ajunge chiar la sancţiuni financiare împotriva statelor în cauză. Anterior României, în martie 2009, au mai fost supuse regimului coercitiv impus de procedura de deficit excesiv alte şase state: Franţa, Irlanda, Spania, Grecia, Marea Britanie şi Ungaria. Executivul UE a acordat un termen de cîţiva ani acestor şase ţări pentru corectarea deficitelor bugetare excesive, după analiza situaţiei bugetare şi macroeconomice determinate de recesiunea mondială, a precizat comisarul european pentru economie şi politică monetară Joaquin Almunia. România va putea \"ieşi rapid\" din procedura de deficit excesiv şi va evita penalizări din partea CE dacă îşi va respecta angajamentele, a declarat, în februarie 2009, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Printre angajamentele la care făcea referire oficialul se număra un deficit bugetar de 2% din PIB în acest an, pe care a fost construit bugetul iniţial al cabinetului Boc. Ulterior, în urma rectificării bugetare realizate după negocierile cu FMI, ţinta de deficit a fost ridicată la 4,6% din PIB. Luînd în considerare schimbarea de scenariu a noului deficit bugetar prefigurat pentru 2009, de 4,6%, în loc de 2% din PIB, sîntem îndreptăţiţi să ne întrebăm cît de realist a fost Pogea cînd a spus că România va ieşi rapid din procedura de deficit excesiv şi va fi ocolită de penalizările CE. Statul român are la dispoziţie şase luni pentru a specifica măsurile de reducere progresivă a deficitului. CE precizează că deficitul bugetar din 2008, de 5,4% din PIB, a fost determinat de cheltuielile realizate peste nivelul planificat, în special în ceea ce priveşte salariile bugetare şi transferurile sociale. Moştenirea fostului Guvern Tăriceanu, care s-a întins cu cheltuielile mai mult decît îi permitea plapuma, a condamnat românii la ani de trai pe marginea prăpastiei spre sărăcie şi la ani de plată a unor credite externe menite să astupe găurile din sacul bugetului de stat şi să resusciteze economia care mergea bine doar pe hîrtie, în timp ce, în realitate, este în agonie.