Procedurile birocratice pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu de către investitori vor fi simplificate. Afirmaţia îi aparţine ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, care a declarat că, în luna octombrie, ar putea fi adoptat un act normativ privind eliberarea autorizaţiilor de mediu. „Sîntem în a şaptea lună de dezbateri şi redesenăm, sută la sută, ceea ce înseamnă legislaţia pe autorizări. Vrem să schimbăm mecanismele de autorizare pe mediu şi pe construcţii, pentru că în România sînt prea lungi perioadele în care se obţin diferite autorizaţii”, a afirmat ministrul Mediului. Potrivit acestuia, un alt motiv care a dus la iniţierea unui asemenea act normativ este şi faptul că oficialii Comisiei Europene (CE) au cerut ca autorizaţia de mediu să fie integrată în autorizaţia de construire, în aşa fel încît să existe un singur lanţ de procedură de autorizare. „Va exista numai un acord de mediu, nu va mai exista o autorizaţie de mediu, ceea ce înseamnă că investitorul nu va mai trebui să meargă, după amplasarea construcţiei, pentru obţinerea unui act de punere în funcţiune. Din păcate, în România, aşa a fost construit sistemul, fiecare investitor trebuie să parcurgă o perioadă de acord, cu dezbateri publice cu tot, apoi urmează autorizarea de mediu pentru punere în funcţiune. Această ultimă parte de autorizare se elimină. Cine are un acord, îl va implementa, iar verificarea îndeplinirii condiţiilor se va face prin autorizaţia de construire”, a afirmat Attila Korodi. În urma adoptării noilor prevederi legale, un proiect industrial major, de exemplu, care are acum nevoie de 240 de zile, va avea nevoie de 120 de zile, jumătate din perioada iniţială, fără să fie afectată implicarea cetăţenilor în deciziile de mediu. Potrivit ministrului, după adoptarea, în octombrie, a noului act normativ, vor exista două luni de tranziţie. „Anul viitor va însemna o abordare mult mai simplificată, dar mult mai profesionistă a eliberărilor de autorizaţii. Va fi o debirocratizare importantă, vor fi eliminate acte inutile la ora actuală care au un singur rol, de frînare a investiţiilor. Deja amploarea investiţiilor în România necesită o abordare mult mai simplistă şi pragmatică”, a spus Korodi.