La Milano a început, vineri, procesul a 33 de persoane acuzate că au răpit un suspect de terorism în 2003. Este primul proces legat de transferurile ilegale de prizonieri, unul dintre cele mai controversate aspecte ale războiului dus de Washington împotriva terorismului. Printre inculpaţi figurează 26 de agenţi CIA, care vor fi judecaţi în lipsă. Pe banca acuzaţilor se află şi fostul şef al serviciilor de informaţii militare din Italia, Nicolo Pollari, demis în luna noiembrie, pentru implicarea sa în răpirea imamului Abu Omar. În februarie 2003, Omar a fost ridicat de pe străzile din Milano de un grup operativ CIA şi transportat într-o închisoare din Egipt, unde ar fi fost torturat. În ultimele luni, Guvernul Italiei a căutat să blocheze procesul printr-un apel la Curtea Constituţională. Guvernul susţine că documentele pe care ar urma să le utilizeze procurorii ar încălca legea secretului de stat. Decizia la recurs este aşteptată în toamnă. O decizie favorabilă Guvernului ar pune capăt procesului.

Procesul agenţilor CIA a început în aceeaşi zi în care la Roma a sosit George W. Bush, pentru a se întîlni cu premierul Romano Prodi, o vizită care vizează atenuarea tensiunilor dintre cele două ţări, ale căror relaţii nu mai sînt la fel de ”idilice” ca în epoca lui Silvio Berlusconi. ”Bush a decis, în sfîrşit, să vină în Italia, ceea ce este deja un semn că situaţia este mai bună. Americanii au vrut să lase de înţeles că acest guvern nu este cel mai agreabil pentru ei, dar nu pot rămîne la nesfîrşit pe această poziţie”, consideră politologul Sergio Roman. Roma şi Washingtonul au avut neînţelegeri în special în legătură cu Afganistanul, americanii vrînd ca Italia să-i implice mai mult în operaţiuni pe cei 2.000 de militari detaşaţi în această ţară. SUA au criticat vehement şi condiţiile eliberării jurnalistului american Daniele Mastrogiacomo, ostatic al talibanilor, eliberat în martie, în schimbul a cinci rebeli. Sosirea la putere, în aprilie 2006, a lui Romano Prodi, care nu a fost primit încă la Casa Albă, a fost marcată de retragerea militarilor italieni din Irak, angajaţi de Berlusconi alături de americani. De asemenea, SUA au fost iritate de ezitările în legătură cu extinderea unei baze americane din nordul Italiei, la Vicenza, în pofida angajamentelor guvernului anterior.

Tot ieri, SUA au reacţionat şi la informaţiile apărute în presă despre raportul lui Dick Marty, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Consiliul Europei, susţinînd că vor continua să apere drepturile omului în lume, în pofida dezvăluirilor pe plan intern şi internaţional privind închisorile secrete ale CIA. Purtătorul de cuvînt al CIA a declarat că Europa a fost sursa unor declaraţii incorecte despre agenţia americană şi lupta împotriva terorismului. Însă, europenii ar trebui să-şi amintească că au beneficiat de informaţii vitale din partea CIA, pentru a dejuca atentate teroriste. Dick Marty acuză SUA că au vrut să impună un război fără reguli împotriva terorismului. Oficialul elveţian susţine că agenţii pe mărturiile cărora se bazează raportul discutau direct cu preşedinţii ţărilor colaboratoare ale CIA. Astfel explică el faptul că anul trecut, reprezentanţii agenţiilor de informaţii civile, comisiile parlamentare şi chiar premierii ţărilor vizate au susţinut că nu ştiu de existenţa închisorilor CIA. Raportul este al doilea întocmit de Dick Marty la aproape un an de la primul, cînd acesta a vorbit pentru prima oară de existenţa unor transferuri ilegale ale unor presupuşi terorişti în spaţiul european. Comisia Europeană este foarte îngrijorată de acuzaţiile aduse în raportul Marty unor ţări-membre UE. Purtătorul de cuvînt al Comisarului pentru Justiţie şi Afaceri Interne a precizat că instituţia europeană studiază documentul, pentru a vedea dacă se impun anumite sancţiuni pentru statele menţionate în raport.