În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. După ce aceşti doi sfinţi au devenit, în 2002, în mod oficial, protectori ai municipiului Constanţa, patronii spirituali ai oraşului sînt prăznuiţi printr-o serie de evenimente religioase organizate de Arhiepiscopia Tomisului. La doar două zile de la startul Festivalului Artei Corale Bisericeşti, Arhiepiscopia a pregătit o nouă procesiune cu moaştele Sfinţilor Pantelimon, Epictet şi Astion pe străzile Constanţei. Astăzi, începînd cu ora 17.00, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, va conduce o procesiunea de la Catedrala Arhiepiscopală Apostolii „Petru şi Pavel” din Constanţa la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Procesiunea se va desfăşura pe traseul Piaţa Ovidiu, b-dul Mircea cel Bătrîn, b-dul Mamaia, str. Mihai Viteazu, str. Călugăreni, str. Ştefan Mihăileanu pînă la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Parohia „Sfinţii Împăraţi” a fost înfiinţată în anul 1919 de către preotul Alexandru Morioanu şi a fost sfinţită de Patriarhul României, Miron Cristea (1919-1936), împreună cu Episcopul Constanţei, Gherontie Nicolau, şi Prea Sfinţitul Galaction Cordun. Biserica are un stil arhitectural aparte, în corpul bisericii fiind integrat un turn-clopotniţă lateral, înalt de 30 metri. Catapeteasma este sculptată în marmură, bogat ornamentat cu motive decorative vegetale. Cît priveşte marele praznic al Împăraţilor Constantin şi Elena, tradiţia religioasă spune că după ce împăratul Constanţiu Chlor i-a încredinţat fiului său, Constantin, în anul 306 după Hristos, provinciile apusene ale Imperiului Roman, a urmat o perioadă de lupte pentru putere între liderii militari ai Occidentului şi Răsăritului, Constantin cel Mare a ieşit victorios în bătăliile împotriva lui Maxenţiu (307-312), la Turin, Verona şi Podul Milvius, lîngă Tibru, pe 12 octombrie 312. Despre ultima bătălie, Episcopul Eusebiu de Cezareea, prieten al împăratului Constantin cel Mare, consemnează că acesta din urmă se ruga „Dumnezeului tatălui lui” şi a văzut pe cer o cruce luminoasă şi inscripţia: „prin acest semn vei birui”, iar noaptea a visat că i s-a arătat Hristos care l-a îndemnat să însemneze cu crucea toate steagurile armatei. Astfel, deşi armata lui Constantin era net inferioară celei a lui Maxenţiu, cu ajutorul lui Dumnezeu, Constantin a ieşit victorios. Peste puţin timp, Constantin a dat libertate creştinilor prin „Edictul de la Milan” prin care a pus capăt persecuţiilor. Tot el a organizat şi primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325, în care a fost combătută erezia ariană şi s-a stabilit că Iisus Hristos este Om adevărat şi Dumnezeu adevărat, reforma administrativă şi juridică realizată pe baza perceptelor creştine. În plus, Constantin cel Mare a mutat capitala la Constantinopol, vechiul Bizantion, oraş care a fost inaugurat pe 11 mai 330. De numele împărătesei Elena se leagă descoperirea lemnului Sfintei Cruci la Golgota, construirea bisericii Sfîntului Mormînt, a bisericii din Bethleem şi a celei din Nazaret.