Procesul fugii lui Omar Hayssam din România, la final

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Procesul fugii lui Omar Hayssam din România, la final

Eveniment 25 Septembrie 2012 / 00:00 404 accesări

Sentinţa în procesul celor care i-ar fi înlesnit, în iunie 2006, fuga din România a sirianului Omar Hayssam, acuzat de implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, va fi dată peste două săptămâni de magistraţii Curţii de Apel Oradea. Ieri, avocaţii celor patru suspecţi, fraţii Omar Hayssam, Mucles şi Mahmoud şi complicele lor, Tartousi Mustafa, (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară), şi procurorul de şedinţă au susţinut pledoariile finale în faţa instanţei. Reprezentantul Parchetului a cerut condamnarea celor patru la pedepse privative de libertate, obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare şi expulzarea lor în ţara natală după executarea pedepselor. „Sunt probe suficiente, înregistrările convorbirilor telefonice, localizarea traseului navei, contactele dintre martori şi inculpaţi, care demonstrează faptul că, după o înţelegere prealabilă, inculpatul, ajutat de fraţii săi şi de Tartousi, a părăsit fraudulos ţara, chiar dacă martorii audiaţi în timpul procesului au încercat să le fabrice un alibi fals fraţilor Omar”, a afirmat procurorul. El s-a referit la declaraţia dată de una din menajerele fraţilor Hayssam, care a susţinut că, în seara de 29 iunie 2006, când se presupune că Omar Hayssam îşi pregătea, împreună cu fraţii săi, îmbarcarea pe vasul Iman T, Mukhles şi Mahmoud urmăreau un meci de fotbal la televizor. „În perioada aceea era într-adevăr campionatul mondial, dar în seara respectivă nu se juca niciun meci”, a mai spus procurorul.

PLEDOARIE ACIDĂ Pledoaria avocatului lui Omar Hayssam, Ioan Cazacu, a fost acidă, atât la adresa preşedintelui Traian Băsescu, cât şi a şefilor instituţiilor din domeniul securităţii statului, apărătorul susţinând că aceştia ar fi construit dosarul după demisia şefilor Serviciilor Secrete, pentru a căuta ţapi ispăşitori. „Este un dosar complicat, care s-a judecat şase ani, cu multă expunere mediatică. Plecarea lui Hayssam a fost un cutremur, şefii unor instituţii şi-au dat demisiile, iar cu acest dosar au încercat să caute ţapi ispăşitori care să răspundă pentru ce s-a întâmplat, în afara oficialităţilor demisonare. Eu am vorbit cu clientul meu, după plecarea lui, recunosc. Am avut discuţii şi mi-a zis doar atât: „Nu pe acolo, şi nu în acea dată am plecat. Am avut un zbor confortabil, într-o altă dată” . Aceste aspecte apar şi în cartea fostului procuror Ciprian Nastasiu”, a spus avocatul, care pretinde că procurorii nu au cum să convingă judecătorii că fraţii lui Omar Hayssam şi armatorul sirian au fost implicaţi în plecarea acestuia din România. „Am lecturat dosarul cu atenţie, inclusiv dosarul secret unde nu este nimic împotriva lor, doar câteva fotografii şi rapoarte, nici acelea toate, pentru că cineva a făcut dispărute un raport SRI către Nastasiu, se vede după numerotare că lipseşte. E vorba despre un document cu patru file, din care la dosar a rămas doar adresa cu care a fost înaintată spre procuror”, a pledat avocatul. El a ridicat şi problema navei, care în seara plecării lui Omar Hayssam era în zona centrală a portului Constanţa, supravegheată video şi iluminată.

DOSAR STRĂMUTAT Ionel Haşoti, avocatul armatorului sirian Mustafa Tartousi, a cerut schimbarea încadrării juridice în cazul fraţilor Mucles şi Mahmoud Omar, respectiv Tartousi Mustafa, din complicitate la înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane cercetate pentru terorism, unde pedeapsa este închisoare între cinci şi zece ani, în complicitate la trecere frauduloasă a frontierei, pedepsită cu închisoare de la trei luni la doi ani. „În dosarul acesta este un concubinaj juridic nefericit. Adică Omar Hayssam este trimis în judecată pentru trecere frauduloasă, iar ceilalţi pentru complicitate la terorism, acuzaţie care, atenţie, a fost formulată în momentul în care Omar Hayssam nu avea vreo condamnare în acest sens, nici măcar în primă instanţă. Deci nu poate exista o complicitate la o faptă care nu era dovedită\", a arătat Haşoti. Acest dosar s-a judecat la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.



12