Îndelung timp aflat pe lista celor mai cautaţi criminali, Radovan Karadzic este aşteptat să se prezinte în faţa instanţei de la Haga de luni. Însă procesul pare a nu mai stîrni emoţii sau pasiuni nici în rîndul sîrbilor şi nici în rîndul bosniacilor musulmani, obosiţi să mai fie prizonieri ai trecutului. Aceştia şi-au pierdut interesul faţă de fostul lider politic al sîrbilor din Bosnia. Procesul lui Radovan Karadzic nu pare să atragă prea mult atenţia publică în Republica Srpska din Bosnia-Herţegovina şi nici chiar în Serbia, pentru că în anii de după război, acesta a fost aproape uitat de majoritatea populaţiei preocupate de reconstrucţie, tranziţie şi acum de criză.

Multe dintre miturile care îl înconjurau s-au estompat. Radovan Karadzic nu mai este eroul sîrb de odinioară şi mulţi sîrbi îl privesc acum ca pe un obstacol în calea integrării europene. În zilele de după arestarea sa, puţine persoane au venit să protesteze la Haga, unde este deţinut. Dar pentru acestea, Radovan Karadzic va fi întotdeauna un erou, un Srpski Sin, în traducere un fiu al Serbiei. Totuşi, cu siguranţă că primele zile ale procesului se vor bucura fără îndoială de mediatizare şi în Serbia şi în Bosnia-Herţegovina, aşa cum s-a întîmplat şi la începutul procesului fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic. În ceea ce priveşte Bosnia-Herţegovina, tînăra generaţie a lăsat războiul în urmă, iar procesul pare să îi intereseze foarte puţin chiar şi pe bosniacii musulmani de vîrsta a doua. Precum sîrbii, aceştia se simt înlănţuiţi de trecut şi vor să se debaraseze de el.

Din cele 161 de persoane inculpate de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie începînd din 1993, doar două mai sînt căutate, după arestarea, în iulie 2008, a lui Radovan Karadzic. Ratko Mladic, de 67 de ani, fostul lider militar al sîrbilor din Bosnia, căutat din 1995, este inculpat pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, pentru rolul său în războiul din Bosnia între 1992-1995. Este acuzat în special pentru asediul din Sarajaveo şi pentru genocidul din Srebrenica, din iulie 1995, în cursul căruia peste 7.000 de bărbaţi şi tineri musulmani au fost executaţi. Tribunalul Penal Internaţional cere autorităţilor sîrbe arestarea generalului Mladic, ca o condiţie pentru continuarea procesului de apropiere a Serbiei de UE. De asemenea, instanţa de la Haga cere arestarea lui Goran Hadzic, de 51 de ani, fost preşedinte al autoproclamatei republici sîrbe Krajina, care se întindea pe aproximativ o treime din teritoriul croat în timpul războiului din Croaţia (1991-1995). Goran Hadzic, căutat din 2004, este acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru presupusa sa implicare în uciderea a sute de civili croaţi şi ai deportarea a zeci de mii de persoane, majoritatea croaţi.

Înfiinţat de Naţiunile Unite, Trigunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie are drept scop judecarea presupuşilor autori ai crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi genocid, comise în Balcani din 1991. Pedeapsa maximă pe care o poate pronunţa tribunalul, care funcţionează după regulile inspirate în special din dreptul anglo-saxon, este închisoarea pe viaţă. În 16 ani de funcţionare, instanţa a inculpat 161 de persoane implicate în războaiele care au dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii în Croaţia, Bosnia, Kosovo (1998-1999) şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (2001). Procedura a fost închisă pentru 120 de acuzaţi. O singură condamnare pentru genocid a fost confirmată în apel în 2004, împotriva generalului sîrb din Bosnia, Radislav Krstic, pentru masacrul din Srebrenica. Instanţa care are 1.120 de angajaţi, prevede ca procesele să se încheie în primă instanţă în 2010, cu excepţia a trei dintre ele, printre care şi cel al lui Radovan Karadzic, care ar urma să fie finalizat la începutul lui 2012. Procesele în apel urmează să se încheie la jumătatea lui 2013.