După 30 de termene de judecată, procesul în care Sebastian Ghiță este judecat pentru că i-ar fi dat mită fostului edil din Ploiești, Iulian Bădescu, este aproape finalizat. Mai are un hop, deoarece la ultimul termen, din 20 iunie 2017, când ar fi trebuit să se pună concluzii pe fond, cei trei magistrați din complet, Ana Maria Dascălu, Ștefan Pistol și Cristina Geanina Arghir, au hotărât să amâne judecarea dosarului. Motivul este simplu: Sebastian Ghiță, aflat în continuare în Serbia, trebuie să-și spună ultimul cuvânt în sala de judecată, deși avocații acestuia erau de acord ca el să fie audiat prin videoconferință. "Sebastian Ghiță nu se află în România și are restricționat dreptul la mișcare. Completul de judecată consideră că trebuie să i se acorde timp inculpatului pentru a se prezenta în instanță. Dreptul la apărare este un drept personal și trebuie un proces echitabil", declara atunci președintele completului, Ana Maria Dascălu.

Reamintim că, în iulie 2015, Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată în acest dosar pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unui folos necuvenit și spălare de bani, iar Iulian Bădescu este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unui folos necuvenit. Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Bădescu, în calitate de primar al Ploieștiului și ordonator principal de credite, instigat de Sebastian Ghiță, a acordat ilegal unui club sportiv susținut de cel din urmă - CSU Asesoft Ploiești - o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local în sumă de 1.500.000 lei.

"Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Bădescu Iulian a pretins și primit de la inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societăți comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situat în municipiul Ploiești, învaloarede 1.041.600 lei, sumă din care Bădescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpați", susține DNA.