Dragi români,

Mă aflu aici, în mijlocul vostru, al celor care cu sudoarea frunţii alinaţi setea şi pofta naţiunii prin producţiile record pe care le obţineţi an de an, dar cu precădere în ultimii trei, pentru că voi aţi rămas ultima speranţă de mai bine.

Ştiţi ce s-a întâmplat la Bucureşti, unde un partid în slujba căruia mi-am pus capacităţile creatoare şi competenţa acumulată în timp a avut o comportare ruşinoasă: nişte proşti tâfnoşi, care n-au condus vreodată nici măcar un scuter, au decis că locul meu nu mai este acolo. Au renunţat cu o inconştienţă vecină cu prostia la funcţia de cel de-al doilea om din stat pe care eu am exercitat-o cu pricepere şi măiestrie spre bine tuturor. Împinşi de la spate de un moşneag îmbătrânit în rele şi ranchinos peste măsură, pe care eu l-am tratat totuşi cu respect, nedându-l afară după ce am obţinut cu brio mandatul de şef al partidului, şi de un fost preşedinte arogant şi corupt, pe care l-am tolerat în ciuda “dosarelor grele” pe care le avea în spate, m-au aruncat în afara partidului ca pe o măsea stricată! În Senat, deasemenea, un răspopit care, pe deasupra mai e şi socrul actualului preşedinte şi pe a cărui fiică am trimis-o, cu toate riscurile de a se face de râs, la Bruxelles, să ne reprezinte în calitate de europarlamentar, a tras deasemenea toate sforile, şantajându-şi colegii de partid şi senat, pentru a obţine revocarea mea dintr-o funcţie pe care am servit-o cu respect şi devotament, lăsându-mă fără birou, secretare, bodyguarzi şi şofer, ca pe ultimul parlamentar. Nesocotind înaltele sentimente ale acestui popor deosebit care mi-a dat cu entuziasm cinci milioane de voturi cu care ar fi trebuit să merg la Cotroceni, dacă unii dintre “colegi” – căci nu pot să le spun altfel, însărcinaţi cu monitorizarea votului, nu s-ar fi dus la culcare în loc să vegheze ca lucrurile să se desfăşoare în mod corect, aceşti indivizi jalnici, corupţi şi incompetenţi au pângărit cele mai nobile idealuri ale stângii, lipsind-o de aportul celui mai îndreptăţit om, prin caracterul şi expertiza sa, să conducă această ţară după viitoarele alegeri care ar fi trebuit să îndrepte eroarea din 2009, cea care a cauzat atâta suferinţă nu doar familiei mele, dragei mele soţii şi respectatei mele soacre, eroină a Revoluţiei Române.

Mă aflu aici, printre voi, pentru a pune bazele unicului partid, formaţiune politică, care să poată conduce ţara pe drumul cel drept, fără corupţi şi oameni lipsiţi de responsabilitate. Să facem din Dăbuleni reperul istoric al unei noi politici, iar din vrednicii săi locuitori-alegători, detaşamentul înaintat care va putea purta ţara, sub înţeleapta mea conducere, spre noi culmi de progres şi civilizaţie! Trăiască Dăbuleni! Trăiască România condusă de fiul adoptiv al acestor locuri! Mihaela, dragostea mea, ţara e cu noi. Victorie! Hidra pesedistă va fi învinsă! Amin!

Al dvs., Mircea Geoană, preşedinte în ciuda tuturor!