DNA l-a trimis recent în judecată pe fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat, în cauza cunoscută sub denumirea de “Dosarul Motorina”, în care acesta este acuzat că, împreună cu fostul director al Autorității Naționale a Vămilor și vicepreședintele ANAF, Viorel Comăniță, ar fi protejat o grupare specializată în evaziune fiscală, coordonată de Radu Nemeș, care ar fi prejudiciat statul cu 56 de milioane de euro. Rechizitoriul, din 1 iulie 2014, a fost întocmit de procurorii Dan Badea și Gheorghe Popovici, șeful Secției I a DNA, și confirmat de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

În documentul menţionat, procurorii Dan Badea și Gheorghe Popovici descriu modul în care Sorin Blejnar și Viorel Comăniță ar fi asigurat protecție grupării lui Radu Nemeș. Potrivit DNA, cei doi au primit sesizări despre activitățile lui Radu Nemeș, însă nu au luat nicio măsură pentru a contracara activitățile de evaziune fiscală. De asemenea, în același rechizitoriu se precizează că doi dintre intermediarii relației dintre Nemeș și Sorin Blejnar erau Codruț Marta, fost șef de cabinet al lui Blejnar, și omul de afaceri Elan Schwartzenberg: “Primeau de la Nemeș Radu o parte din sumele obținute din evaziunea fiscală pentru a îi determina pe președintele și vicepreședintele ANAF să protejeze mecanismul infracțional, garantându-le în schimb funcționarilor publici menținerea în funcțiile de conducere”.

În continuare, prezentăm fragmente din rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată Sorin Blejnar:

“În întreaga perioadă de funcționare a grupului organizat, Nemeș Radu a acționat în vederea consolidării unui palier de protecție, format din funcționari cu putere de decizie din cadrul ANAF și al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI). Astfel, Blejnar Sorin, președinte al ANAF, și Comăniță Viorel, vicepreședinte al ANAF, au sprijinit activitatea evazionistă a grupului, garantându-i protecția prin modalitatea de exercitare a atribuțiilor care le reveneau. În ciuda faptului că inculpații Blejnar Sorin și Comăniță Viorel primiseră în mod nemijlocit date precise cu privire la modalitatea în care grupul infracțional coordonat de Nemeș Radu frauda bugetul de stat, operațiunile cu produse accizabile desfășurate de SC Excella Grup Real SRL fie nu au fost controlate de organele vamale, fie au fost controlate într-o modalitate formală, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală. Sub aspectul laturii subiective, probele administrate în cauză au demonstrat că ineficiența controalelor nu s-a datorat unei organizări defectuoase a activității, ci este rezultatul unei acțiuni intenționate a inculpaților Blejnar Sorin și Comăniță Viorel, prin care aceștia urmăreau să ajute membrii grupării infracționale, în baza unor înțelegeri intermediate de (...) și de (...). (...) avea o relație apropiată cu cei doi funcționari din perioada în care activase în cadrul ANAF, îndeplinind inclusiv funcția de șef de cabinet al inculpatului Blejnar Sorin (n.r. - este vorba despre Codruț Marta), iar (...) era, la rândul său, prieten apropiat cu Blejnar Sorin și Comăniță Viorel și avea întâlniri frecvente cu aceștia (n.r. - este vorba despre afaceristul Elan Schwartzenberg). În perioada săvârșirii faptelor, (...) controla postul de televiziune (...) și clama că relațiile pe care le avea în lumea politică cu membrii tuturor partidelor îi permiteau să influențeze procesul de numire a conducerii ANAF.

În acest context, (...) și (...) primeau de la Nemeș Radu o parte din sumele obținute din evaziunea fiscală pentru a îi determina pe președintele și vicepreședintele ANAF să protejeze mecanismul infracțional, garantându-le în schimb funcționarilor publici menținerea în funcțiile de conducere.

Analiza modului concret în care a fost săvârșită evaziunea fiscală arată că o operațiune ilicită de o asemenea amploare nu ar fi putut fi organizată dacă grupul nu ar fi fost protejat de reprezentanți ai organelor vamale, mai ales într-o perioada în care fenomenul evaziunii fiscale fusese definit ca o amenințare la adresa siguranței naționale prin Hotărârea CSAT nr. 69/28.06.2010, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. f din Legea nr. 51/1991. Existența unei asemenea protecții era, de altfel, cunoscută de toți membrii grupării, așa cum rezultă din declarația inculpatului Guliu George.

(…)

Din probele administrate în cauză a rezultat că singurele persoane care au putut oferi o asemenea protecție activității evazioniste erau inculpații Blejnar Sorin și Comăniță Viorel, persoane cu un rol esențial în combaterea evaziunii fiscale și care se aflau în strânsă legatură cu membrii grupării infracționale.

Activitățile celor doi inculpați de influențare a persoanelor aflate în subordinea lor cu privire la modul de efectuare a controalelor rezultă din coroborarea probelor indirecte existente în cauză, singurele apte să demonstreze activitatea infracțională raportat la specificul faptelor cercetate și la poziția funcționarilor publici implicați. Astfel, în practica instanței supreme (ICCJ, S.p. nr. 176 din 30.01.2012) s-a arătat că, în situația unei infracțiuni de corupție săvârșite de o persoană cu un ascendent semnificativ asupra celorlalți participanți, actele de folosire a influenței pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. Înalta Curte a mai reținut, în același context, că nu poate fi primită apărarea potrivit căreia persoanele aflate în subordinea autorului infracțiunii săvârșesc acte ilegale în folosul acestuia fără ca el să își exercite influența.

Același raționament este aplicabil și în speță, astfel încât nu se poate reține că, în lipsa unei activități proprii a inculpaților Blejnar Sorin și Comăniță Viorel, numeroase persoane aflate în subordinea lor, în diferite structuri teritoriale, au cooperat din proprie inițiativă pentru a nu își îndeplini în mod repetat atribuțiile de serviciu în vederea favorizării unor persoane aflate în strânsă legatură cu conducătorii ANAF.

(…)

În perioada menționată, atât inculpatul Blejnar Sorin, cât și inculpatul Comăniță Viorel au primit nemijlocit sesizări oficiale conținând date concrete cu privire la activitățile evazioniste desfășurate de Nemeș Radu și de SC Excella Grup Real SRL, însă și-au exercitat atribuțiile de coordonare a acțiunilor de control într-o modalitate care să asigure funcționarea în continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea vulnerabilităților sistemului vamal.

(…)

Natura relației dintre inculpații (...) și Blejnar Sorin cu inculpatul Nemeș Radu rezultă și din declarațiile martorului (...). Acesta a arătat că în cursul anului 2009 efectua verificări cu privire la livrările suspecte de combustibil efectuate de SC International (...) SRL, controlată de Nemeș Radu, către SC Ana Oil SRL, iar la două zile după ce a solicitat înscrisuri relevante de la o altă secție a Gărzii Financiare, a fost chemat la cabinetul lui Blejnar Sorin. Aici, (...) i-a impus să înceteze aceste controale, arătând totodată că Blejnar Sorin nu le poate transmite direct această solicitare întrucât este plecat din localitate. În calitatea sa de șef de cabinet, (...) nu era superiorul ierarhic al acestor funcționari și nu avea autoritatea de a modifica planurile de control, astfel încât modul în care a acționat denotă că solicitarea provenea în realitate de la președintele ANAF, care proteja în acest mod activitățile grupului infracțional. Trebuie remarcat că SC Internațional (...) SRL este societatea care a fost autorizată inițial ca antrepozit fiscal pentru operațiunile cu produse energetice din comuna Nicolae Bălcescu și care a vândut ulterior echipamentele de rafinare către SC Excella Grup Real SRL”.