Procurorii nu vor putea dispune punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor în scopul strîngerii de probe

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Controversata Ordonanţă DIICOT, respinsă de Parlament

Procurorii nu vor putea dispune punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor în scopul strîngerii de probe

Eveniment 11 Septembrie 2007 / 00:00 848 accesări

Ordonanţa de Urgenţă 131/2006 pentru modificarea Legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) nu a întrunit, ieri, numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată de Senat, Camera decizională în acest caz. Pentru adoptarea ordonanţei ar fi fost nevoie de votul favorabil a 69 de senatori, proiectul avînd un caracter organic, însă, la vot, în favoarea ordonanţei s-au pronunţat doar 21 de senatori, fiind înregistrate 36 de voturi \"împotrivă\" şi 13 abţineri. Raportul Comisiei juridice a Senatului elimina din textul ordonanţei prevederea potrivit căreia procurorii DIICOT puteau dispune punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor în scopul strîngerii de probe sau identificării făptuitorului. Senatorii din Comisia juridică mai propuneau plenului să elimine din ordonanţă prevederea potrivit căreia, procurorii DIICOT puteau dispune o astfel de măsură pentru o perioadă de maximum 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală, cînd existau indicii temeinice cu privire la săvîrşirea uneia dintre infracţiunile atribuite prin lege în competenţa DIICOT. Potrivit raportului, se propunea eliminarea din ordonanţă a textului potrivit căruia, aceiaşi procurori puteau să dispună punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, precum şi accesul la sisteme informatice. Un alt text se referea la dreptul procurorilor DIICOT de a dispune să li se comunice orice date, informaţii, înscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile oricărei persoane care le deţine, ori de la care emană. Această variantă a raportului Comisiei juridice fusese redactată la propunerea plenului Senatului, după ce, anterior, comisia de specialitate propusese un raport de respingere a ordonanţei, soluţie pentru care optase şi Camera Deputaţilor. După ce raportul suplimentar al comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi, preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă, a supus la vot proiectul de respingere a ordonanţei, aşa cum a fost adoptat de Senat. Nici de această dată nu s-a întrunit numărul necesar de voturi. El a supus, apoi, la vot proiectul de respingere a ordonanţei, aşa cum a fost adoptat de Camera Deputaţilor, care, la rîndul său, nu a întrunit acordul majorităţii senatorilor. Astfel, Tărăcilă a supus votului senatorilor ordonanţa de urgenţă aşa cum a fost elaborată de Guvern, text care includea prevederile referitoare la ascultarea telefoanelor, pentru abrogarea cărora se pronunţase Comisia juridică.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Public, procurorul Robert Cazanciuc, a declarat ieri că “Ordonanţa DIICOT a produs efecte, iar respingerea legii de către Senat va genera un val de declinări de la parchetele din teritoriu, existînd riscul de a bloca activitatea acestei Direcţii”. Procurorul Cazanciuc a arătat că respingerea OUG 131/2006 - prin care se modifica Legea privind înfiinţarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată - va menţine confuzia de competenţe dintre DIICOT şi DNA, pentru cauzele în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi înşelăciune, cu prejudicii de peste un milion de euro. Totodată, menţinîndu-se prevederile legii vechi, sînt aşteptate declinări de competenţă, în condiţiile în care dosarele care vor ajunge la DIICOT nu sînt tipic de crimă organizată. El a precizat că astăzi, conducerea Ministerului Public va face o evaluare a consecinţelor respingerii de către Senat a modificărilor Legii DIICOT. În schimb, senatorul PNL Norica Nicolai a apreciat că Ordonanţa DIICOT conţinea mai multe prevederi care puneau acest act în afara reglementărilor constituţionale şi de aceea a fost respinsă.



12