PROCURORII NU AU DREPT DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE ȘI NU SUNT DUMNEZEU! ȘI NICI MEDICI!

România este, în acest moment, pasibilă de amenzi serioase de la CEDO, anchete din partea forurilor europene şi o atenţie sporită în ce priveşte directiva europeană de protecţie a drepturilor omului a Comisiei Europene (CE). Se întâmplă în acest moment în Polonia, unde CE ia atitudine în ce priveşte protejarea drepturilor de care vorbim. În România acestor zile s-a încălcat flagrant art. 3 din Carta Europeană a Drepturilor Omului, privind tratamentele inumane şi degradante, care privează o persoană de atributele primare care îi conferă statutul de cetăţean al unui stat membru al UE. Concret, în cazul la care facem referire este vorba despre dreptul unui om la servicii medicale şi, practic, la viaţă, drept negat de cei care înfăptuiesc o Justiţie viciată şi personalizată, la ordin. Într-o frenezie cum nu s-a mai pomenit, disperați să obțină cât mai repede o condamnare în dosarul în care președintele suspendat al CJC, Nicușor Constantinescu, este acuzat că n-a plătit o factură de telefon a Centrului Militar Zonal (CMZ), procurorii DNA sunt în stare să recurgă la orice, chiar să calce pe cadavre la propriu. Dacă vi se pare o exagerare, aflaţi că nu este.

Procurorii DNA au dispus ca doi medici din cadrul Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, dr. Raluca-Irinel Parepa, șefulSecției de Cardiologie, și dr. Marius Țoringhibel, să intre sub control judiciar timp de 60 de zile, pentru favorizarea infractorului, adică pentru că au dispus internarea în spital a unui om în stare foarte gravă. Așadar,medicii sunt vinovaţi că l-au internat pe Nicușor Constantinescu în spital miercuri, după ce i s-a făcut rău în sala de judecată, având tensiunea 25 cu 14 și riscând un atac cerebral sau un infarct miocardic. Şi nu o spunem noi, ci literatura de specialitate şi doi renumiţi cardiologi. Ignorând diagnosticul medicilor, probabil pe fondul unor studii de specialitate şi a zeci de ani de practică medicală, procurorii DNA au devenit doctori peste noapte şi au apreciat că Nicușor Constantinescu nu trebuie să stea în SCJU, ci într-un spital din sistemul penitenciar, unde nu există specialiști pentru bolile de care suferă acesta. În plus, procurorul le-a interzis medicilor să ia legătura cu Nicușor Constantinescu. Să reamintim şi că starea de sănătate a lui Constantinescu a fost pusă serios în pericol de nesfârşitele drumuri pe care acesta a fost nevoit să le facă, la porunca DNA, între instanţele din Constanţa şi Bucureşti.

„EXTERNAT CU FORŢA...”

Ultimul episod s-a petrecut joi, în jurul orei 11.40, când, pentru a treia oară săptămâna aceasta, Constantinescu a fost adus cu ambulanța la Curtea de Apel Constanța, unde va fi continuată audierea sa în dosarul „CMZ”. Ajuns la instanță, Constantinescu a declarat că a fost externat cu forța de DNA din Spitalul Județean și dus la Penitenciarul Spital Poarta Albă. El a catalogat drept un abuz faptul că procurorii DNA i-au plasat sub control judiciar pe cardiologii care au aprobat internarea sa în SCJU miercuri, 8 iunie, când tensiunea i-a crescut brusc la 25 cu 14, în timpul ședinței de judecată în care era audiat.

CUM A ÎNCEPUT TOTUL... ABUZURI INCREDIBILE ÎNCĂ DE LA DEBUT

Cele de mai sus nu sunt singurele fapte aduse la cunoştinţa judecătorilor CEDO. Să reamintim cum a început acest dosar. Procurorii DNA s-au lansat ca un tăvălug asupra lui Constantinescu în 15 ianuarie 2014, când l-au încătuşat pe acesta în faţa sediului CJC, l-au trântit cu capul pe mașină şi l-au dus cu forţa la DNA Constanţa, doar pentru că nu a plătit o banală factură de telefon. „Am fost acuzat inițial că nu am plătit o factură de 4.000 de lei la CMZ. A fost o mascaradă, în care procurorul de caz, Andrei Bodean, a pus în aplicare el însuși mandatul de aducere la DNA, deși această atribuțiune revine doar poliţiştilor judiciari și nu procurorului de caz. În plus, procurorul trebuia să se legitimeze în faţa mea, conform Codului de Procedură Penală. Trebuia să spună cine este, să prezinte mandatul, iar eu,să îmi pot chema avocatul. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. În plus, procurorii care m-au săltat din faţa CJC s-au prezentat ca având alte calităţi decât cele oficiale, spunând că sunt de la Vamă”, declara Constantinescu la acea vreme. Modul în care a fost pus în practică mandatul de aducere la DNA a fost de-a dreptul halucinant pentru o ţară care se vrea a fi democratică. Filmările de la vremea respectivă arată că Nicușor Constantinescu a fost întâmpinat prieteneşte de un individ, i s-a strâns mâna, a fost sărutat pe obraz şi condus spre un loc în care, ulterior, urma să fie trasă o maşină de poliţie. Ajuns unde-și doreau polițiștii, șeful CJC a fost înconjurat imediat de mai mulţi indivizi, care până atunci stătuseră pitiţi prin boscheţi şi pe după maşini, luat pe sus, împins, i s-au sucit mâinile la spate şi a fost ameninţat că i se vor lega picioarele dacă nu urcă în autovehicul. După minute de împins şi tras fără succes, unul dintre civili se hotărăşte să fluture în sfârşit un mandat şi să se legitimeze. Cetăţeanul Constantinescu se supune mandatului şi urcă în maşină.

MAGISTRAȚII AU IGNORAT ACTELE MEDICILOR DIN AMERICA

Nu este pentru prima dată când procurorii merg până la a contesta concluziile medicilor. Au mai făcut asta și în perioada în care Constantinescu era internat în Statele Unite, fiind suspect de cancer la prostată. La acea vreme, procurorii au fost cât pe ce să declanșeze un scandal diplomatic, pentru că au contestat autenticitatea unor documente medicale parafate și semnate de Departamentul de Stat al SUA.

ÎN PRAG DE ATAC DE CORD

Alarmantă în cavalcada judiciară îndreptată împotriva lui Constantinescu este dispoziția dovedită atât de procurori cât și de judecători de a sacrifica drepturile primordiale la viață și sănătate ale țintei dosarului de dragul încheierii judecății cu o celeritate nemaiîntâlnită. Atât procurorii cât și judecătorii se comportă ca și cum nu ar da crezare faptului că Nicușor Constantinescu este grav bolnav, deși au asistat personal la momente critice derulate în ședința de judecată, în care inculpatul a fost în pragul atacului de cord, sub supraveghere medicală. În mod normal, o atare experiență, la care ai asistat personal, nu poate fi contestată ca o simplă adeverință eliberată de medicul de familie. Și totuși, exact asta se întâmplă în cazul lui Constantinescu. Amintim că, în ultimele săptămâni, medicii au fost nevoiți să intervină de mai multe ori pentru a-i acorda primul ajutor președintelui suspedant al CJC la procesele de la Constanța și București - orașe între care a fost transportat cu forța mii de kilometri, deși starea sa de sănătate este precară. Un episod de acest gen a avut loc și în 20 mai, tot la un termen în dosarul CMZ, când, pe parcursul procesului, instanța a fost nevoită să întrerupă de mai multe ori audierile pentru ca medicii să îi poată lua tensiunea arterială, care avea valori extrem de ridicate și oscila (între 210 cu 110 și 210 cu 130) - o tensiune în pragul atacului de cord. Pentru vârsta lui Constantinescu (49 de ani), valorile tensiunii arteriale sunt extrem de mari (în mod normal nu trebuie să depășească 127 cu 84, potrivit literaturii de specialitate). Pentru a nu-i pune viața în pericol, medicii care îl însoțeau pe Constantinescu i-au administrat tratamentul indicat pentru menținerea valorii tensiunii arteriale cât mai aproape de normal.

DIAGNOSTICUL UNOR CARDIOLOGI DE RENUME, CONTESTAT DE PROCURORI

Pentru că şi-au făcut datoria de a nu lăsa un om să moară, indiferent cum îl cheamă şi ce istoric politic are, medicii cardiologi de la SCJU sunt acum sub control judiciar. Potrivit comunicatului de presă al DNA, „procurorii din cadrul DNA - Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, din data de 08 iunie 2016, față de inculpații Parepa Raluca-Irinel, șefă a Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, și Țoringhibel Marius, medic primar în cadrul aceleiași secții, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului”. „Favorizarea făptuitorului”, în limbajul DNA se traduce prin internarea bolnavului în încercarea de a-i stabiliza tensiunea, de a investiga ce a dus la o valoare atât de mare şi, implicit, de a-i salva viaţa.

Potrivit aceleiaşi surse, din ordonanțele de dispunere a controlului judiciar întocmite de procurori „a rezultat că există date și probe potrivit cărora, la data de 08 iunie 2016, inculpații Parepa Raluca-Irinel și Țoringhibel Marius, în calitățile arătate mai sus, au dispus internarea inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel (arestat preventiv în dosarul nr.821/36/2015 al Curții de Apel Constanța), la subunitatea medicală unde își desfășoară activitatea, astfel încât acesta să execute măsura arestului preventiv în condiții mai blânde. Inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a fost internat în unitatea medicală respectivă, deși era obligatorie internarea sa într-una din unitățile medicale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu efectul sustragerii acestuia de la executarea, în mod legal, a măsurii arestării preventive dispuse de către instanța competentă, pe durata internării în Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța”.

Aceasta este părerea „avizată medical” a procurorilor DNA. Din perspectiva medicilor, spitalul penitenciar nu întrunea condiţiile necesare în care să se poată lua în evidenţă toate afecţiunile de care suferă Nicuşor Constantinescu.
„Concret, din probatoriul administrat a reieșit că diagnosticul la internare al inculpatului nu necesita internarea în unitatea medicală mai sus menționată”, mai spun procuroii în comunicat.

În ce-i priveşte pe cei doi cardiologi, „pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Parepa Raluca-Irinel și Țoringhibel Marius trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție sau la IPJ Constanța - SIC, organ desemnat cu supravegherea, ori de câte ori sunt chemați,
b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție sau IPJ Constanța - SIC, cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la IPJ Constanța SIC, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție,
d) să nu depășească limitele teritoriale ale României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent,
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
f) să nu se apropie de Constantinescu Nicușor Daniel, de membrii familiei acestuia și de interpușii lui și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect pe nicio cale”.

Mai mult decât atât, „inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Inculpaților Parepa Raluca-Irinel și Țoringhibel Marius li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”.

"ACUZAȚIILE NU SUNT REALE. S-A VRUT SĂ FIU SCOS DIN VIAȚA POLITICĂ"

Termenul de joi de la Curtea de Apel Constanța, din dosarul CMZ, s-a derulat într-un continuu "du-te vino" cu cereri respinse în serie și declarații care demontează acuzațiile DNA în cele mai mici detalii. În cadrul ședinței de judecată de joi, ultima înainte de pronunțarea definitivă a judecătorilor, avocatul lui Nicușor Constantinescu, Nicolae Mihalica, a menționat că acesta nu ar fi trebuit externat cu forță, cum au cerut procurorii, din Spitalul Județean și transferat la Spitalul Penitenciar Poartă Albă înainte de a se depista cauzele tensiunii fluctuante care îi pune viața în pericol. „O recomandare a unui medic nu poate fi contrazisă de un jurist. Cu astfel de lucruri nu te joci”, a spus avocatul. La rândul lor, judecătorii l-au întrebat pe Constantinescu de ce a întrerupt tratamentul cu nitroglicerină, în ciuda recomandărilor medicilor, care au spus că trebuie să i se injecteze această substantă timp de 12-24 de ore. Constantinescu a replicat: „Pentru că nici medicii, nici asistenții de la Poarta Albă nu știau să folosească injectomatul cu care am fost dus de la Urgență Spitalului Județean la Spitalul Penitenciarului. Eu i-am invătat să folosească acest aparat”. Ședința a fost întreruptă de mai multe ori, pentru că președintelui suspendat al CJC să i se administreze tratamentul pentru scăderea tensiunii. Deși Constantinescu le-a explicat judecătorilor că nu se simte în stare să continue declarațiile începute miercuri, magistrații au spus că audierea lui nu este posibilă nicicum și au vrut să renunțe la această procedura. În acel moment, avocatul a cerut recuzarea completului de judecată, insă magistrații au refuzat să trimită solicitarea judecătorilor competenți să analizeze această cerere. Până la urmă, Nicușor Constantinescu a acceptat să fie audiat în continuare, cu riscul de a-și pune în pericol sănătatea și viața. Punct cu punct, el a demontat acuzațiile procurorilor, arătând că este din ce în ce mai plauzibilă ideea conform căreia dosarul ar fi fost fabricat. "Acuzațiile din dosarul „CMZ” nu sunt reale. S-a dorit, de fapt, să fiu scos din viața politică pentru că, timp de 16 ani, adversarii mei politici nu au obținut la alegeri procente mai mari de 11%. După cum am arătat și în declarațiile de ieri (miercuri, n.r.), inițial mi s-a arătat doar o factură neachitată de 3.999,5 lei, insă, ulterior plecării mele în străinătate pentru tratarea problemelor de sănătate, s-au făcut alte demersuri pentru acuzarea mea”, a declarat Constantinescu. El a mai arătat faptul că nu se poate vorbi despre o subfinanțare a CMZ, în condițiile în care CJC a alocat mai multe sume de bani pentru cheltuielile curente ale instituției. Mai mult, el a arătat că hotărârile CJC prin care s-a restrâns activitatea CMZ au fost duse la îndeplinire cu respectarea prevederilor legale și nicio clipă nu s-a pus problema evacuării totale și cu forța a instituției. "Promovarea unei hotărâri de Consiliu Județean nu poate constiui o infracțiune în niciun fel. În plus, activitatea CMZ nu a fost perturbată. CJC a asigurat fonduri pentru buna funcționare", a declarat Constantinescu în fața magistraților. După încheierea audierii au urmat dezbaterile finale. Procurorul DNA Andrei Bodean a cerut ca președintele suspendat al CJC să fie condamnat la închisoare cu executare, în timp ce avocații au cerut achitarea sau, în cazul în care se impune condamnarea, să se suspende executarea. O decizie finală va fi luată în 29 iunie. Până atunci, în 14 iunie, judecătorii trebuie să decidă dacă îl mențin pe Constantinescu în arest preventiv și dacă sunt de acord cu schmbarea încadrării juridice a infracțiunii de care este acuzat Constantinescu, din abuz în serviciu în neglijență în serviciu.