Politica Uniunii Europene privind emisiile poluante ale vehiculelor este părtinitoare în favoarea maşinilor electrice, susţine FuelsEurope, organizaţia de lobby a industriei de rafinare din Europa, relatează EurActiv.com, preluat de economica.net. Benzinarii citează un studiu care arată nu ar exista aproape nicio diferenţă sesizabilă în privinţa calităţii aerului din oraşe dacă parcul auto existent ar fi înlocuit, până în 2030, cu maşini compatibile Euro 6 sau cu autovehicule electrice (cu emisii zero).

FuelsEurope reuneşte companii ca OMV, ExxonMobil, BP, Eni, LukOil, Shell, Rosneft, Total, Statoil şi traderul Gunvor. Studiul a fost comandat de FuelsEurope la institutul britanic de analiză a calităţii aerului Aeris, care şi-a bazat estimările pe date privind emisiile reale ale autovehiculelor colectate de compania de consultanţă în industrie şi protecţia mediului Ricardo. Testele se bazează exclusiv pe emisiile maşinilor diesel cu motoare Euro 6. Astfel, dacă până în 2030 toate maşinile diesel Euro 6 ar fi înlocuite cu autovehicule electrice, impactul real asupra calităţii aerului în oraşe ar fi aproape inexistent, potrivit rezultatelor studiului.

Standardul Euro 6 stabileşte limite asupra emisiilor poluante pe kilometru parcurs, altele decât dioxidul de carbon, măsurate la ţeava de eşapament. Emisiile de CO2 sunt reglementate de un alt set de standarde. Începând de la standardele Euro 3, introduse în 2000, când emisiile non-CO2 au fost tratate pentru prima oară separat, limita impusă prin lege vehiculelor diesel a scăzut de la 500 miligrame pe kilometru la 80 mg. Legislaţia include însă şi o "marjă de conformare" care permite nivelurilor măsurate la ţeava de eşapament să depăşească limita nominală cu până la 110%.

Acest factor de corecţie va fi eliminat treptat până cel târziu în 2023, după scandalul "dieselgate" declanşat după ce mai mulţi producători de automobile au recunoscut că au folosit software specializat pe computerele de bord ale maşinilor diesel pentru a masca emisiile poluante în timpul testelor de conformitate.

Primarii a 10 capitale europene au cerut recent, într-o scrisoare deschisă către UE, introducerea unor standarde mai strice Euro 7 şi trecerea graduală la vehicule cu emisii zero în următorii 20 de ani. Miniştrii şi delegaţii pentru energie din statele UE se întâlnesc miercuri pentru a discuta "pachetul pentru o mobilitate curată" propus recent de Comisia Europeană, care vrea să reducă cu încă 30% emisiile maxime de CO2 permise prin lege pentru automobile şi autoutilitare până în 2030. Activiştii de mediu şi producătorii de energie electrică au criticat propunerea UE pentru că nu include cote obligatorii în favoarea maşinilor cu emisii zero, în timp ce benzinarii sunt îngrijoraţi că politicienii şi autorităţile de reglementare vor să se îndepărteze de motorul cu combustie internă în favoarea autovehiculelor cu propulsie electrică.

O problemă mai importantă decât standardele de emisii poluante impuse prin lege ar putea fi însă ritmul în care este înnoit parcul auto. Guverne şi municipalităţi încurajează prin diverse subvenţii de tipul "programul rabla" şi taxe mai mari pentru maşinile mai vechi de Euro 6 achiziţionarea de autovehicule moderne, cu emisii mai reduse. Mai mult, studiul Aeris nu include impactul unor intervenţii mai brutale din partea municipalităţilor, precum decizia autorităţilor din Barcelona de a interzice circulaţia maşinilor mai vechi de 20 de ani în zilele lucrătoare sau proiectul Parisului de a interzice circulaţia maşinilor diesel până în 2024.

În pofida tuturor eforturilor din Europa şi China de a reduce emisiile poluante din transportul auto, Agenţia Internaţională a Energiei estimează că cererea globală de petrol va continua să crească în următorii ani. FuelsEurope admite că creşterea eficienţei motoarelor cu combustie internă, limitele tot mai stricte impuse de lege şi vânzările tot mai mari de maşini electrice vor reduce cererea de carburanţi pentru transporturi rutiere, însă notează că în sectoare precum aviaţia, transporturile maritime şi petrochimia cererea este în continuă creştere.