Chiar dacă România deţine suprafeţe întinse de teren arabil, specialiştii din domeniu spun că randamentele ţării noastre la culturi sunt cele mai slabe de la nivel european. Directorul general al Cargill Grain & Oilseed Supply Chain Europe, Martin Schuldt, spune că, în România, culturile de grâu, porumb sau floarea-soarelui au randamente de 2, 4, 3, 4 sau 1,4 comparativ cu media europeană de 3,6 pentru grâu, 5,3 pentru porumb şi 2,3 pentru floarea-soarelu. De cealaltă parte, reprezentanţi din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precizează că există diferenţe de productivitate, în situaţia în care jumătate din suprafaţa de teren care primeşte subvenţii este muncită de fermierii mari comerciali (deţin suprafeţede peste 100 de hectare). Există şi alte voci din domeniul agriculturii care spun că ţara noastră ar putea ajunge la adevăratul potenţial agricol în 20 de ani. În momentul de faţă, doar 30% dintre cei care muncesc în agricultură au acces sau reuşesc să contracteze o finanţare în România. Deşi agricultura nu mai reprezintă o ramură economică principală pentru ţara noastră, în comparaţia cu situaţia de din urmă cu peste 20 de ani, România se bazează încă şi pe munca fermierilor şi a micilor întreprinzători. Din păcate, în loc să ajute cu subvenţii acest domeniu, autorităţile guvernamentale au redus, în ultimii doi ani, ajutoarele pentru agricultori, ceea ce conduce la o producţie mai mică. Acest aspect este confirmat chiar de locuitorii din mediul rural, care spun că trebuie făcute eforturi susţinute din punct de vedere financiar pentru domeniul agriculturii.