Cum ar fi să folosim produse cosmetice sau să ne tratăm cu produse farmaceutice obținute din resturi de plante rămase pe câmp? Poate părea o utopie, însă UE și-a propus să valorifice potențialul bioeconomiei, tocmai prin transformarea reziduurilor biologice și a deșeurilor în produse care să intre în uzul nostru zilnic. De aceea acordă o finanțare specială cercetării, printr-un program la care pot aplica entități de cercetare care vin cu o idee inovatoare, dar și firme capabile să valorifice rezultatele cercetării și să implementeze ideea. Vorbim de Inițiativa Tehnologică Comună pentru Bioindustrii (JTI BBI), un program în valoare de 3,7 miliarde de euro, la care poate aplica inclusiv România. ”Programul cere un context european, astfel că se poate aplica la el dacă există minimum trei parteneri din trei ţări membre ale UE. Acest program este foarte generos şi oferă o şansă de a aplica și cercetătorilor, dar și agenților economici care nu au făcut cercetare niciodată și vor să ducă pe piață produsul”, a explicat consilierul în afaceri europene din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, dr. Ioana Ispas. O altă componentă a inițiativei europene JTI BBI urmărește crearea de locuri de muncă în regiunile rurale. ”Se pot valorifica deșeuri organice municipale. Ceea ce înseamnă că primăriile ne pot căuta. În loc să le ducem la o groapă de gunoi, putem să le valorificăm, astfel încât comunitățile mici să câștige ceva. Per total înseamnă o revitalizare a zonelor rurale. În loc să se limiteze la munca la câmp, oamenii vor primi calificări noi. Dacă se vor deschide fabrici în localitate, nu va mai fi migrația forței de muncă”, a spus dr. Ispas. Prezentă la reuniunea INFO DAY JTI-BBI, organizată zilele trecute la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ (INCDM) Constanța, dr. Ioana Ispas a vorbit despre oportunităţile pentru cercetare. ”Din deșeuri, din alimentele pe care le aruncăm, putem vedea ce se poate obține din ele. O să fiți surprinși că putem obține chiar produse cosmetice sau produse farmaceutice. Ideea e să găsim căi inovative să folosim acele deșeuri, care altfel vor rămâne fie pe câmp, fie la o groapă de gunoi și sunt arse, și atunci nu obținem nimic de pe urma lor. Asta se încearcă prin inițiativa europeană. De exemplu, există tematici legate de managementul forestier, care se adresează silvicultorilor. Este nevoie de o tehnologie eficientă de management, în care să se știe foarte clar ce se regenerează și ce nu”, a adăugat consilierul în afaceri europene din cadrul ANCS. Așa cum din cozile tăiate de la vița-de-vie se poate extrage resveratrolul, un antioxidant foarte puternic, la fel pot fi valorificate și alte resurse. ”Din deșeurile care rămân pe câmp se pot obține diverși compuși activi, care au acțiuni farmaceutice, compuși care ajută la îmbunătățirea unei stări. Este o cercetare în beneficiul mediului”, potrivit Ioanei Ispas.

FINANȚARE 100% Cei care aplică primesc finanțare 100%. ”E ușor de aplicat. Se primește și prefinanțare, iar aplicațiile se depun online. Sunt proiecte mari. Se acordă 15 milioane de euro pe un proiect, ceea ce înseamnă că trebuie să fie parteneri mari”, a declarat specialistul. Deși în ultimul timp se pune tot mai mult accent pe valorificarea resurselor naturale, ideea nu este una nouă. În urmă cu peste 30 de ani, cercetători de la Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța au realizat medicamente din organisme marine care se vând și în prezent în farmacii. ”Profesorul Natalia Roșoiu, care în prezent predă la catedra de Chimie la Universitatea ”Ovidius” din Constanța, a brevetat o soluție injectabilă, un extras din măruntaie de pește mărunt. Este vorba de Alflutop, care are indicații terapeutice pentru dureri reumatice și nu numai”, a explicat directorul INCDM Constanța, dr. ing. Simion Nicolaev.