Cafenelele şi restaurantele bio, care se deschid în România şi în Bulgaria, numeroasele pieţe bio din Ungaria şi raioanele bio din supermarketurile poloneze sînt cîteva din exemplele care demonstrează că moda alimentelor fără pesticide şi conservanţi ia amploare în Europa de Est. „Tendinţa generală denotă o creştere a vînzărilor de produse bio în ţările din fostul bloc comunist. Numeroase magazine şi lanţuri de supermarketuri specializate au fost deschise recent în această regiune”, a declarat directorul pentru cercetare al biroului de studii britanice Organic Monitor, Amarjit Sahota. Creşterea nivelului de trai pentru anumite categorii şi un interes crescut pentru o viaţă mai sănătoasă - un exemplu fiind apariţia paginilor “verzi” şi pentru “sănătate” în cotidiene - explică această tendinţă. “În România, a existat o fascinaţie pentru McDonalds şi Coca-Cola după revoluţie şi lipsurile din comunism, dar oamenii încep să revină uşor la (alimentaţia) bio”, afirmă preşedintele asociaţiei Bio România, Marian Cioceanu. Pînă şi mitropolitul ortodox al Transilvaniei s-a “convertit” la bio, adaugă el. Europa de Est rămîne un “Tom Degeţel” în privinţa consumului acestui tip de alimente: o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro în 2007, respectiv 0,3% din piaţa europeană evaluată atunci la 20 de miliarde de euro, potrivit ultimului studiu realizat de Organic monitor. În prezent, produsele bio nu reprezintă decît 1% din alimentele comercializate în România şi Bulgaria, potrivit ministerelor acestor ţări, consumul concentrîndu-se în principal în capitale. Creşterea este totuşi foarte susţinută, chiar şi pe timp de criză. Vînzările de produse bio în 21 de magazine Carrefour în România au crescut de 15-20 de ori în primul semestru la anului 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a declarat directoarea de marketing a grupului din Bucureşti, Andreea Mihai. În Polonia, “de un an, numărul clienţilor noştri a crescut cu 200-300%”, a declarat Beata Mioduszewska, reprezentant al magazinului ecologic Ecolive.pl. “Ramura noastră de activitate nu a resimţit deloc criza, chiar dacă preţurile mai ridicate ale produselor bio rămîn o barieră importantă pentru cetăţenii polonezi”, a adăugat ea. În 2009 au fost deschise magazine specializate în produse bio, la Cluj fiind inaugurat un restaurant 100% bio, iar la Sofia o cafenea. În Ungaria, asociaţia Biokultura sprijină crearea de pieţe bio pe care le postează pe site-ul său, furnizînd pînă şi preţul legumelor. Organizaţia Bio-România desfăşoară o campanie similară ca statul român să aprovizioneze cantinele instituţiilor publice cu produse bio. Costul produselor rămîne un obstacol în ţări ca România unde salariul mediu este de 325 de euro. Un litru de suc de mere bio costă de două ori mai mult (3,3 euro) decît acelaşi suc “clasic” (1,2 pînă la 1,7 euro). În Polonia, produsele bio costă de la 30% (fructele şi legumele) pînă la 300% mai mult (ouăle, brînza), iar în Bulgaria de la 30 la 50% mai mult decît alimentele necertificate. Diferenţele cresc din pricina drumului de la producător la consumator. Dacă ţările fostului bloc comunist dispun de mari suprafeţe cultivate cu produse bio - porumb, grîu, fructe, legume - procesarea se face în Europa de Vest. Dulceaţa, cerealele pentru micul dejun sau făina bio sînt astfel reexportate în Europa de Est unde reprezintă cea mai mare parte din produsele bio de pe rafturile magazinelor.