Moştenirea lăsată de marele cercetător Ion Cantacuzino în domeniul ştiinţific, al organizării, educării şi formării de cadre medicale este imensă, a declarat ieri Marian Neguţ, fost director al Institutului „Cantacuzino”, cu prilejul marcării a 150 de ani de la naşterea profesorului. “Am trăit în două epoci diferite. În perioada anilor 1960-2000, institutul a beneficiat de statutul de producător unic pentru ţara noastră. Asta l-a obligat efectiv la un standard în ceea ce priveşte asigurarea şi cu ceea ce a fost necesar pentru protecţia a multiple generaţii de copii, dar a însemnat şi un standard de calitate pe care şi l-a asumat încă de pe vremea lui Cantacuzino”, a spus Neguţ. Potrivit lui, după 2000, lucrurile s-au schimbat în rău. “Institutul nu s-a mai putut adapta, nu a mai putut ţine pasul cu aceste cerinţe şi, în consecinţă, calitatea de producător a intrat într-un declin. Pe vremea lui Cantacuzino se primeau subvenţii de la stat. (...) Finalul este că, în 2003, institutul mai lucra 12 produse care se administrau la om, ulterior lucrurile au suferit un declin. Astăzi mai sperăm în trei: vaccinul gripal, BCG şi vaccinul tetanic”, a explicat fostul şef al institutului.