"Muzeul e un locaş de cercetări sau un aşezămînt pentru păstrarea operelor de artă, însă precumpănit de griji culturale şi învăţămînt. Drumul acesta îl vedem luminos şi larg şi lung (...)", descria pictorul Francisc Şirato rolul unei instituţii muzeale în viaţa culturală a unui popor. Aceleaşi funcţii sînt îndeplinite şi de Muzeul de Artă din Constanţa, care reuneşte expoziţii temporare şi permanente, oferind publicului date despre istoria artei româneşti, moderne şi contemporane. Legat de educaţia plastică, artistul plastic Nicolae Tonitza spunea: "Pe tărîmul didactic poţi fi tot aşa de mare orator ca şi un artist al daltei sau al pensulei. Disciplina artistică este mult mai fină şi mai complexă decît se bănuieşte. Ea lucrează pe toate faţetele sufletului şi ale inteligenţei, deodată şi îndeosebi."

Pe simezele Muzeului de Artă sînt expuse opere de artă create de importanţi artişti plastici, cei mai mulţi dintre aceştia fiind cunoscuţi şi ca dascăli în importante instituţii de învăţămînt de specialitate ale vremii. Printre aceştia se numără Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, George Demetrescu Mirea, Dimitrie Hârlescu şi Nicolae Dărăscu.

În prima sală a Muzeului de Artă sînt expuse lucrări create de Theodor Aman, pictor român care a pus bazele Şcolii Naţionale de Arte Frumoase. Şcoala care s-a înfiinţat în anul 1864, în Bucureşti, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, avea două scopuri: să formeze o serioasă grupare de artişti, trecînd tinerele talente prin toate treptele disciplinei plastice şi să îi selecţioneze doar pe aceia care se vor dovedi demni de a pătrunde în corpul didactic secundar prin cultura şi seriozitatea lor. "Aman a ridicat pictura modernă la nivelul european. Ceea ce putem afirma în ceea ce îl priveşte pe Theodor Aman este faptul că el nu a fost un revoluţionar al artei, un deschizător de drumuri, însă, în activitatea sa pedagogică, rămîne un iniţiator, un luptător îndîrjit al sistemului cuprins de metehnele indiferenţei faţă de artă", a precizat muzeograful Alexandra Radu.

În aceeaşi sală a Muzeului de Artă publicul larg poate admira o serie de picturi create de Ioan Andreescu. Ca pedagog, Andreescu a activat la catedra Şcolii Comerciale din Bucureşti, la care a funcţionat în baza ordinului de numire din data de 5 octombrie 1870, avînd un salariu iniţial de 99,90 lei lunar. După eforturi majore pentru obţinerea unui post de dascăl, Andreescu obţine, în mai 1872, postul de profesor cu titlu provizoriu la Seminarul Episcopal din Buzău, iar în luna septembrie a aceluiaşi an începe predarea.

Contemporan cu Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian, George Demetrescu Mirea s-a impus ca personalitate artistică. Inclusiv în lucrările sale din patrimoniul instituţiei muzeale constănţene (trei portrete) se observă linia academistă. George Demetrescu Mirea a fost numit, în anul 1891, profesor la Şcoala de Belle Arte şi după doi ani, director.

Pe lista profesorilor - pictori ale căror lucrări sînt expuse la Muzeul de Artă, se află şi plasticianul Dimitrie Hârlescu. Începînd cu anul 1897, plasticianul a fost profesor la Gimnaziul din Constanţa, iar în 1899 l-a avut ca elev pe cunoscutul sculptor Ion Jalea, pe care l-a sfătuit să se dedice artelor.

Prima recunoaştere a meritelor de artist ale lui Nicolae Dărăscu a venit odată cu numirea acestuia ca profesor suplinitor şi apoi titular la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. "Nicolae Dărăscu avea să dovedească, curînd, şi calităţile sale de pedagog, ştiind să insufle studenţilor săi respectul pentru natură, pentru construcţiile riguroase, solid organizate", a declarat muzeograful Alexandra Radu.