Trăim în mijlocul declaraţiilor. Le auzim în fiecare zi sau, dimpotrivă, le aşteptăm zile în şir, le credem sau nu, le ingerăm sau nu, ne bucurăm sau nu, fiecare după cum poate şi după cât îl duce mintea. Una dintre declaraţiile pe care le aşteptam de ceva timp îi aparţine ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, şi se referă la corupţia în sistemul de învăţământ. El a declarat, ieri, că formele de corupţie în sistemul de educaţie nu se rezumă doar la cele constatate cu prilejul examenelor, iar prevenirea unor astfel de situaţii trebuie să ţină în primul rând de atitudinea cadrelor didactice şi a factorilor de decizie din minister, care trebuie să aibă toleranţă zero la astfel de fapte. Sună bine, sună logic, sună... teoretic şi nu are nicio legătură cu realitatea din teren. A fost nevoie de un proiect pe fonduri europene care să prezinte o radiografie „a ceea ce se întâmplă în sistem mai puţin bun şi cum putem să evităm situaţiile de corupţie din sistem. (...) După doi ani, avem o serie de lucruri realizate şi aş menţiona, în primul rând, o strategie anticorupţie în sistemul de educaţie. (...) Înainte de orice, este o problemă de conduită, de atitudine a fiecărui cadru didactic sau a celor care administrează sistemul de educaţie. (...) În prezenta strategie, pe care astăzi o vom aproba prin Ordin de ministru, sunt toate aceste lucruri prezente: transparenţa, prevenirea, introducerea unor anumite valori", a declarat ministrul Educaţiei, la Conferinţa naţională pentru prevenirea corupţiei în educaţie, organizată la Universitatea „Titu Maiorescu”.

CORUPŢIA NU ESTE GENERALIZATĂ El a ţinut să precizeze că, dacă se vorbeşte despre corupţie în sistemul de educaţie, nu înseamnă că este vorba despre un fenomen generalizat. „Sistemul de educaţie are 230-240 de mii de cadre didactice în învăţământul preuniversitar, 30-40 de mii de profesori universitari, dar, dacă ai zece cazuri sau o sută de cazuri, evident că ai o problemă şi trebuie să încerci să eviţi o astfel de situaţie", a declarat ministrul Educaţiei. Şi, dacă vă întrebaţi ce atitudine concretă urmează să ia oficialul... Printre instrumentele de prevenţie ce vor fi aplicate se regăsesc un Cod de etică şi deontologie profesională şi un Consiliu de etică. Despre dimensiunea corupţiei în sistemul de educaţie, Pricopie a spus că prin cazurile apărute în această vară, dar şi în alte perioade, s-a demonstrat că sunt profesori care, din păcate, nu respectă „nici legea, nici deontologia profesională". Ministrul a adăugat că proiectul a vizat şi răspunsuri la formele de corupţie cel mai frecvent întâlnite în sistemul de educaţie. „Sigur că cele mai vizibile şi poate că, într-un fel, şi cele mai spectaculoase sunt cele asociate examenelor. De fapt, eu cred că, în viaţă, lucrurile acţionează gradual. Corupţia la examen este, poate, forma cea mai de sus. Avem, însă, o serie de lucruri pe care le tratăm cu superficialitate sau cu neglijenţă şi, încet-încet, se transformă în acte de corupţie. Şi o să încep cu respectarea legii. Avem legi, avem metodologii şi constatăm că nu întotdeauna aceste legi şi metodologii sunt respectate", a declarat ministrul Educaţiei.

TRANSPARENŢA, NECESARĂ Pricopie a adăugat că în cadrul ministerului mai există un lucru care nu întotdeauna este respectat, şi anume, transparenţa. „Eu cred că Ministerul Educaţiei nu are secrete de stat sau secrete care ţin de securitatea ţării. Prin urmare, orice decizie sau orice proces în cadrul Ministerului Educaţiei ar trebui să se desfăşoare la vedere. De multe ori constatăm că nu respectăm procedurile privind Consiliile de Administraţie. (...) „Uităm” să invităm sindicatele. E mai simplu să nu invităm Consiliul elevilor. Speculăm un anumit text de lege care nu ne obligă într-un mod foarte clar să invităm. (...) O să transmitem un Ordin al ministrului prin care sindicatele şi elevii vor fi prezenţi la toate Consiliile de Administraţie, excepţie fac elevii când se discută probleme de personal", a afirmat ministrul Educaţiei.

Până aici, toate bune. Ce ne îngrijorează însă este faptul că la nivelul ministerului se lucrează de mai bine două luni la modificarea legislaţiei prin care cadrele didactice care au primit şpagă şi care au făcut de ruşine întreg corpul profesoral să rămână fără contract de muncă şi să nu se mai poată angaja vreodată în învăţământ şi... nu se întâmplă nimic! Şi aici putem generaliza, dacă ni se permite o mică exagerare, căci mulţi alţi dascăli funcţionează încă potrivit vorbei „hoţul neprins e negustor cinstit”. Dovada? După prima sesiune a Bacului a venit sesiunea a doua şi, cu toate avertismentele, isprăvile dascălilor au fost aceleaşi! Cel puţin la Constanţa, care, în acest an, a fost în topul naţional al fraudei! Proiectul în care ministrul Pricopie ne-a prezentat radiografia corupţiei este bun, nimic de zis, doar că parcă realitatea din teren (de la catedră) doare mai tare. Iar cazurile pe care le cunoaştem deja, teribil de concrete, potrivit anchetei procurorilor - Elena Şerbănescu (educator la Grădiniţa „Norocel” din Constanţa), Teodora Rusu (învăţător la Şcoala Generală nr. 29 „Mihai Viteazu”), Florina Marin (învăţător la ŞG Albeşti), Ionela Mateiciuc (învăţător la Şc. nr. 1 Mangalia), Gabriela Lefter (profesor de limba engleză la Şcoala nr. 5 „Nicolae Iorga”), Maria Ţuţuianu (educator Grădiniţa „Roboţel”), Maria Dobrică (educator la ŞG Cogealac), Ioan Alexandrescu (profesor pensionar care, până anul trecut, a predat socio-umane la Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanţa) -, ar trebui să constituie punctul de pornire pentru marea schimbare: sancţionarea, CU ADEVĂRAT, a profesorilor care iau şpagă! Şi gata!