În luna mai, printr-un ordin al ministrului Educaţiei, Mihail Hărdău, în toate judeţele din România au luat fiinţă Comitete ale Elevilor. Dacă aceste organisme aveau la început un rol consultativ, în scurtul timp de la înfiinţare elevii au început să capete “putere”. Ei îşi aleg liderii democratic, pe bază de vot şi chiar s-au implicat în mai multe proiecte de anvergură, cum ar fi campania “Fii pregătIT”, sau pentru ajutorarea copiilor aflaţi în situaţii nefericite. Totodată, s-au înfiinţat şi Consilii ale Elevilor, iar liderii acestora au avut ocazia să adreseze întrebări stînjenitoare conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC), după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Constanţa, Cristina Groze. Ea a povestit că un copil dintr-un centru de plasament a întrebat conducerea ministerului cărui fapt se datorează comportamentul deplasat al cadrelor didactice din centrele de plasament faţă de aceşti copii. “El a mărturisit clar că a mîncat bătaie în mod repetat în acel centru de plasament. Şi a mai spus un lucru: eu nu am părinţi, familia mea este Direcţia pentru Protecţia Copilului. Tînărul s-a întrebat în ce fel a avut grijă această familie de el”, a declarat Cristina Groze. Acest aspect se petrecea la o întîlnire de la Bucureşti.

Iată însă că entităţile judeţene conduse de copiii din şapte judeţe au primit dreptul de a fi raportoare pe probleme de învăţămînt la Consiliul Europei. Reprezentanţi ai Comitetelor din licee, grupuri şcolare şi şcoli generale, precum şi profesorii coordonatori s-au întîlnit la Palatul Copiilor din Constanţa pentru a pune la punct strategia pentru etapa următoare. După plecarea adulţilor, cei prezenţi au făcut o radiografie a aspectelor negative din şcoli plecînd de la recentul caz petrecut la Colegiul “Ion Bănescu” din Mangalia, unde o elevă a fost bătută de două colege pentru că nu a vrut să chiulească de la ore. Mai mult, în altă ordine de idei, în cadrul întîlnirii au existat elevi care au propus chiar introducerea uniformelor sau a unor ţinute personalizate, astfel încît vestimentaţia să nu mai constituie motiv de invidie sau ceartă. Culmea, dar, aşa cum au spus elevii, acest aspect constituie unul dintre motivele frecvente care generează discuţii neprincipiale şi de aici nu mai este mult pînă la bătaie. În ceea ce priveşte fenomenul chiulului în masă, chiar un “chiulangiu” care anul trecut a avut 150 de absenţe a explicat de ce nu vine la ore. “Multe din orele la care participăm sînt neatractive”, a spus el şi, din motive lesne de bănuit, nu vom dezvălui numele liceenilor care au luat cuvîntul la “şedinţa” cu uşile închise. Acelaşi tînăr a mai spus că în mod greşit se consideră că cei care chiulesc sînt slab pregătiţi, el declarînd că anul trecut a fost olimpic judeţean la fizică şi matematică. “Chiulesc pentru că avem un program extrem de încărcat, cîte şapte ore lunea şi cîte şase în celelalte zile”, a mai spus elevul. Un alt motiv este incorectitudinea unor cadre didactice care favorizează pe unii, de regulă pe cei pe îi meditează profesorul respectiv. Din această cauză, “favorizaţii” îşi atrag antipatia colegilor care nu ezită să le aplice “corecţii” verbale sau fizice ori de cîte ori au ocazia. A fost luat în discuţie şi modul de adresare a unor cadre didactic care, nu numai că este lipsit de respect, dar uneori este jignitor sau chiar incalificabil şi nedemn pentru un educator. Un alt aspect ar fi că unii dascăli nu ştiu ce înseamnă psiho-pedagogie şi folosesc metode inadecvate cu elevii pe care ar trebui să îi înveţe carte. Toate aceste aspecte au fost reţinute şi vor fi prezentate Consiliului Europei. “Trebuie să luăm atitudine, nu numai să discutăm. Vom prezenta această analiză colegilor noştri din judeţul care se ocupă de capitolul violenţei în şcoli pentru a trece în raportul către Bruxelles şi aceste aspecte. Noi, CJE din Constanţa răspundem de dreptul la exprimare şi opinie şi raportul nostru va viza încălcările acestor drepturi. Problema este că nu trebuie să abuzăm de statutul nostru, ci să prezentăm lucrurile cît mai corect”, a mai spus Cristina Groze.