Profesorii, umiliţi cu salarii mai mici decât ajutorul de şomaj

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
An dezastruos pentru Educaţia românească

Profesorii, umiliţi cu salarii mai mici decât ajutorul de şomaj

Eveniment 16 Septembrie 2010 / 00:00 2083 accesări

Anul şcolar 2010-2011 se anunţă a fi un an dezastruos pentru învăţământul românesc. Din cauza salariilor reduse drastic şi a condiţiilor din ce în ce mai proaste în care se desfăşoară actul educaţional, tot mai multe cadre didactice au ales să plece din sistem. Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, 60 de cadre didactice au solicitat întreruperea activităţii pentru un an.

ANUL TRECUT, POTRIVIT DATELOR ISJ, 45 DE TITULARI AU CERUT SĂ INTRE ÎN CONCEDII FĂRĂ PLATĂ

„Legea le dă posibilitatea cadrelor didactice titulare de a-şi întrerupe activitatea timp de un an, de a-şi lua, practic, concediu fără plată pe această perioadă”, a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul ISJ, prof. Cristina Ivan. Deşi, oficial, motivele pentru care respectivii dascăli au ales să intre în concediu fără plată sunt necunoscute, neoficial, acestea sunt evidente: căutarea unui loc de muncă în afara sistemului de învăţământ. Potrivit reprezentantului ISJ, cele 60 de catedre rămase libere în anul şcolar 2010-2011 vor fi ocupate de profesori suplinitori. Prin urmare, în ciuda declaraţiilor ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, potrivit cărora numărul profesorilor suplinitori a scăzut, realitatea este alta. „Acest an şcolar este unul dezastruos pentru învăţământul românesc. Ne aşteptăm la demisii în lanţ din partea dascălilor”, a declarat liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar (SLSIP) Constanţa, prof. Ioana Purcărea.

30 DE LEI PENTRU O LUNĂ DE MUNCĂ. Potrivit liderului sindical, după reducerea cu 25% a salariului, un cadru didactic debutant va primi incredibila sumă de 340 de lei. Dacă are „norocul” de a preda la o unitate de învăţământ din mediul rural, atunci va trebui să plătească şi transportul, care nu este decontat (deşi există o prevedere legală în acest sens). De exemplu, un abonament pentru ruta Constanţa-Negru Vodă costă 310 lei/lună. Asta înseamnă că unui dascăl debutant care predă în localitatea Negru Vodă îi vor mai rămâne în buzunar doar 30 de lei, bani care ar trebui să-i asigure existenţa o lună. „Dascălii vor fi nevoiţi să se împrumute pentru a se putea duce la muncă. Prin urmare, vom asista la un exod al cadrelor didactice perfecţionate, din cauza condiţiilor grele în care se desfăşoară procesul educaţional”, a explicat liderul SLSIP. Lipsa de cadre didactice specializate va duce la scăderea calităţii în educaţie. În aceste condiţii, ne putem aştepta ca rezultatele la evaluările naţionale din 2011 să fie chiar mai slabe decât în acest an, când, la sesiunea din vară a examenului de bacalaureat, în judeţul Constanţa, au promovat doar 80,74% dintre candidaţi (înainte de contestaţii procentul a fost de 78%) - cel mai mic procent înregistrat în ultimii patru ani. În ceea ce priveşte situaţia educaţiei din ţara noastră comparativ cu restul statelor europene, potrivit testelor PISA, România se clasează deja pe ultimele locuri. Luând în considerare toate aceste aspecte, este greu de înţeles cum poate promite ministrul Daniel Funeriu îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, în condiţiile în care principala condiţie pentru un act educaţional de calitate o reprezintă dascălii bine pregătiţi. Aceiaşi dascăli care, acum, părăsesc sistemul. „Este mai mare ajutorul de şomaj decât ceea ce a mai rămas din salariul unui cadru didactic. Ne-au ciuntit nu numai salariile, ci şi demnitatea. Este clar de ce colegii noştri aleg să plece”, a adăugat prof. Ioana Purcărea.

ÎNAPOI ÎN COMUNISM. Potrivit sindicaliştilor, în ultimul an, cadrele didactice au pierdut toate drepturile câştigate în ultimii 20 de ani prin negocierile directe dintre sindicate şi guvern, prin procese, sau în cadrul comisiilor paritare sindicat - ISJ. Astfel, printre drepturile pierdute se numără şi sporul de 10% pentru personalul nedidactic pentru condiţii de muncă vătămătoare, sporul de ecran de 10 - 15% - pentru profesorii de informatică, laboranţi, secretare, contabile, administratori de reţea, sporul de toxicitate de 15% pentru o parte dintre laboranţii şi profesorii de specialitate, un spor de 15% pentru bibliotecarii arhivari, sporul de 25% pentru control preventiv, acordat contabilului-şef, salariul de merit de 15% pentru personalul din învăţământ cu rezultate deosebite, 100 euro/an pentru achiziţionarea de cărţi şi materiale didactice pe suport electronic, sporul de 15% pentru salariaţii care deţin titlul de doctor, sporurile pentru activitatea desfăşurată în mediul rural, prima de vacanţă, gratuitatea navetei prin compensarea biletelor de transport (drept pierdut prin nealocarea fondurilor necesare), tichete cadou pentru personalul din învăţământ, indemnizaţia pentru dirigenţie, al 13-lea salariu, premiul lunar/trimestrial din suma de 2% din fondul anual de premiere, acordarea unui salariu de bază la naşterea fiecărui copil, plata orelor suplimentare pentru personalul didactic-auxiliar şi nedidactic, bilete de odihnă şi de tratament pentru personalul din învăţământ, indemnizaţia, de cel puţin un salariu, pentru salariaţii care se pensionează la vârsta standard, plata cu ora, a două ore/săptămână, învăţătorilor, învăţătoarelor şi educatoarelor cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I şi plata coordonatorilor de structură la şcolile care nu mai au personalitate juridică. „Toate aceste drepturi câştigate de sindicate în ani buni de negocieri cu diverse Guverne, cu reprezentanţi ai prefecturilor şi primăriilor sau prin procese în instanţă sunt astăzi anulate. Pierderea lor este cumplită, pentru că ele nu se adaugă unor salarii mari, ci unora extrem de mici, insuficiente pentru a asigura condiţii de viaţă decente”.

Pe lângă profesori, victime ale diminuărilor salariale ale bugetarilor decise de guvernanţi vor fi şi elevii ai căror părinţi lucrează la stat. Aceşti copii sunt dezavantajaţi din start în acest an şcolar, părinţii fiind puşi în imposibilitatea de a plăti manualele sau de a contribui la fondul clasei sau al şcolii, care sunt opţionale numai în teorie.



12